Quantcast
Channel: MIRCEA DOGARU - istoric militar
Viewing all 99 articles
Browse latest View live

Jocul de-a mobilizarea 8

$
0
0



“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea
(Urmare)
Partea a-VIII-a


IX. RASSM – INSTRUMENTUL COMUN AL COMUNISTILOR KOMINTERNISTI SI AL SOCIALISTILOR DE LA MOSCOVA PENTRU DEZMEMBRAREA ROMANIEI MARI SI DEZNATIONALIZAREA ROMANILOR


Dupa ce la 15/28 noiembrie 1918 Consiliul National Roman din Cernauti a votat unirea ‘Bucovinei” cu Romania, Sfatul Tarii de la Chisinau a votat in unanimitate ultimul act de inmormantare in istorie a Republicii Democratice Moldovenesti – renuntarea la toate conditiile de autonomie ale “Basarabiei”, acest teritoriu fiind impartit pe judete si reintegrat, firesc, din punct de vedere administrativ, in Regatul Roman.
Rusii nu au recunoscut niciodata unirea “Basarabiei” cu Romania si au imaginat o strategie de recuperare pe care am simtit-o pe pielea noastra, atat in perioada 1919 – 1944, cat si, ulterior, din 1988 si pana astazi: combinarea manifestatiilor stradale pentru drepturi, care urmau sa fie deturnate in manifestari antistatale, cu atacuri teroriste ale unor detasamente infiltrate. La aceste solutii au ajuns, dupa esecul tentativei de “revolutie”, condusa de  terorista Hannah Robinsohn (Ana Pauker), la 13 decembrie 1918, la Bucuresti, in fata Teatrului National.
La 6 ianuarie 1919 s-a declansat rascoala antiromaneasca la Hotin, concomitent cu trecerea Nistrului de catre un detasament terorist de cavalerie al Armatei Rosii, comandat de G.I. Barbula, care a ocupat localitatea Otaci. Armata romana a inabusit cu greu evenimentele, “patriotii” basarabeni supravietuitori fugind peste Nistru, unde au fost distinsi cu “Drapelul Rosu”. Numele respectivilor internationalisti sunt edificatoare: N.F Skutelnik (fost roman), I.H. Voroneski, B.M. Velicico, N.V. Sliva, K.I. Sinkonenko, D.V. Kalniciuc, T.I. Zibreev, D.T. Cekman, V. Balabanii etc.
La 27 mai 1919, o noua tentativa de provocare a unei “revolutii” a avut loc la Tighina, sub conducerea kominternistilor Zalkind si Humpert, sustinuti de 150 cavaleristi din banda lui Grigore Kotovski.
Esecurile au condus Rusia la tratative cu guvernul roman pentru recuperarea “Basarabiei” in paralel cu infiintarea unui partid comunist la Bucuresti. In aceste imprejurari a aparut Partidul Socialist-Comunist din Romania. Tratativele s-au desfasurat la Varsovia (1921), Tiraspol (1922) si Odessa (1923). In cursul acestora, Lenin a propus Romaniei un schimb ciudat: renuntarea la “Basarabia’ contra tezaurului romanesc trimis, in 1917, la Moscova. Refuzul i-a facut pe Lenin si Stalin sa pregateasca extrem de complex derularea trataivelor ruso-romane, preconizate pentru 27 martie – 20 aprilie, la Viena unde, sub privirea atenta a invingatorilor in razboi, Conferinta ruso-romana trebuia sa transeze definitiv problema Basarabiei. Pentru  internationalizarea litigiului, komiternstii din “Basarabia” au primit ordin sa se refugieze la Moscova. Ei au creat un Comitet de initiativa pentru promovarea ideii de rupere a “Basarabiei” de Romania, sub numele de Republica Moldoveneasca. Evident, “Sovietica si Socialista”. De data aceasta, rusii au avut grija ca numele initiatorilor sa sune romaneste: T. Chioran, A. Nicolau, A. Badulescu, I. Dic etc. Acestia au organizat mitinguri la Moscova, in toata luna martie a anului 1924, proclamand: “Noi cerem crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti (RSSM) si reunirea ei cu Uniunea Sovietica!” Mai mult, au trimis o delegatie la Conferinta de la Viena (14 martie/28martie), solicitand “crearea Republicii Muncitoresti Taranesti Basarabia si unirea ei cu Uniunea Sovietica”. Cererea se incheia cu sloganurile: “Jos cu ocupantii!” si“Traiasca RSSM!” In paralel, s-a actionat similar la Harkov (21 martie) si s-a decis desfasurarea Congresului III al Partidului Socialist-Comunist din Romania, tot la Viena, debarcarea romanilor din conducere si inlocuirea lor cu ungurul Elek Koblos. Prelungite pana in luna septembrie, tratativele au esuat, odata cu ultima tentativa de secesiune in Romania, “revolutia” de la Tatar Bunar in care a fost implicat un singur roman (Turcan).
Esecul i-a facut pe kominternisti si socialisti sa creeze, intr-o armonie deplina, instrumentul care avea sa destabilizeze si Chisinaul si Bucurestii – Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM). Benefic a fost faptul ca aceasta a fost creata, din necesitate, in teritoriile romanesti inglobate in noua Ucraina Sovietica, adica ntre Nistru si Bug, in Transnistria. Ticalosia a constat in faptul ca Stalin a repus in circulatie denumirea unei entitati statale romanesti disparute in istorie, la 11 decembrie 1861, cand Alexandru Ioan Cuza a proclamat Romania – Moldova. Intr-un stat roman, impartit administrativ in judete, o astfel de entitate, ca si defunctele Ardeal, Oltenia, Muntenia, Banat, Tara Barsei, Tinutul Secuiesc, nu are ce cauta decat ca simbol al unei intentii distructive. Iar Stalin a facut-o ca punct de plecare in actiunea de spargere a unitatii romanesti, prin inventarea unui popor “moldovenesc”, procedeu similar celui de inventare a unui popor “ucrainean”.
Oficial, initiatorii proiectului au fost banditul Grigore Kotovski, kominternistul Pavel Tkatcenko (Iacob Antipov) si tradatorul M.V. Frunze ajuns, din boier roman, activist komnternist, inalt comisar al Uniunii Sovietice si general comandant al Cavaleriei Armatei Rosii. In paranteza, fie spus, Frunze avea sa fie lichidat de Stalin, ca toti comunistii care nu au apucat sa fuga din “Raiul socialist”, prin ordinul dat medicilor cu ocazia unei banale operatii de apendicita, procedeu folosit peste decenii si in cazul ministrului Apararii Nationale din Romania, Leontin Salajan.
Acceptand ideea, Biroul Politic al CC al PC(b)din Rusia a dat ordin Comitetului Central al PC(b) din Ucraina sa se ocupe de problema, la 29 iulie 1924. Drept urmare, la 12 octombrie 1924, s-a creat fictiunea statala RASSM, in urmatoarele raioane romanesti dintre Bug si Nistru: Balta, Birzula, Camenca, Crut, Dubasari, Grigoriopol, Nani, Ocna Rosa, Ribnita, Slobozia, Tiraspol, cu o intindere de 7.516 km2, cu 545.000 de locuitori (57% romani, restul minoritati de colonizare) si capitala la Balta. Patru ani mai tarziu, s-a mai marit, teritorial, putin, la 8.100km2(cu 568.984 locuitori), capitala fiind mutata la Tiraspol. La noua corectura din 1934, RASSM avea 8.434km2 si 615.500 de locuitori, 80% romani. Dar nu se mai numeau romani. Planul A rusesc a reiesit din lozinca lansata de primul presedinte al RASSM, rusul Grigori Ivanievici Borisov: “Traiasca RASS Moldoveneasca, leaganul Romaniei Socialiste!” Deci era un cap de pod, vizand inglobarea intregii Romanii in Noua Ordine Mondiala Socialista Sovietica. Pana atunci, insa, Planul B prevedea, ca alternativa, inventarea unui popor “moldovenesc”, a unei limbi “moldovenesti”, obiectiv de care s-au ocupat luptatorii pentru “democratie”, de atunci, “ucraineni”, declarand limba romana “limba de salon, a burgheziei, plina de frantuzisme”, in timp ce poporul ar vorbi “moldoveneste”, de unde necesitatea “eliberarii” si unirii statale a poporului “moldovenesc” pana la Carpati. Un obiectiv neabandonat nici astazi, intrucat corespunde obiectivelor antistatale ale comunistilor/globalistilor.
Cu incepere de la 18-21 ecembrie 1924, conferintele de partid ale comunistilor de la Balta si Tiraspol aveau sa se prezinte, declarativ, drept conferinte “pe toata Moldova”. Pentru atragerea romanilor, similar prostirii musulmanilor, “ucrainenii” au decis, la 3 februarie 1932, adoptarea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca. Dupa 6 ani, insa, initiatorii au fost pedepsiti, constatandu-se ca aceasta permite accesul la cultura romana si, la 27 februarie 1938, s-a revenit la grafia rusa. In arc peste timp, in octombrie 2007,  comunistul Voronin avea sa strecoare in Acordul de facilitare a regimului de vize, incheiat intre Republica Moldova si Comisia Europena, condusa de comunistul mao-ist, Barroso, sintagma “limba moldoveneasca”.
Mana cereasca pentru statul nationalist socialist rus avea sa fie semnarea, la 23 august 1939, la Moscova, a Pactului de Neagresiune cu Germania nazista, de catre Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Molotov (presedintele Consiliului Comisarilor Poporului). Cu referire la art.3 din Protocolul aditional secret la acest pact, Ribbentrop preciza pozitia Germaniei: “In ceea ce priveste Europa de SE, partea sovietica insista asupra interesului ei pntru Basarabia. Partea germana a declarat ca manifesta o totala lipsa de interes fata de aceste teritorii.” Deci, simplii idioti sau comunist – globalistii, care pretind astazi ca Romania ar plati politele pentru ca a tradat Germania in al II-lea Razboi Mondial, ar trebui sa priceapa ca Germania ne-a tradat pe noi, din start, acceptand, nu numai sfartecarea Romaniei prin pierderea “Basarabiei” ci si a “Bucovinei”, luata “in compensatie” si a Hertei care nu intrase in discutie. Rusii ar fi luat totul cu acceptul Germaniei daca nu ar fi fost opriti cu foc, de un simplu maior, care a trecut peste capul comandantulul “Diviziei a VII-a infanterie - Stavrat”, al ministrului de razboi si al regelui Carol al II-lea, dand un ordin nemaintalnit in istorie: “Din ordinul meu si pe a mea raspundere, deschidetifocul!” Se numea maior Valeriu Carp, a murit, din fericire pentru el, in luptele cu rusii de la Pascani din aprilie ‘44, declarat fiind, post mortem, de rusi, criminal de razboi. Nu a patruns in cartile noastre de istorie, unde adevaratii eroi nu au ce cauta, printre tradatorii reesapati de interesul politic, dar granita actuala a Romaniei se afla, si astazi, in nord, stabilita pe “Aliniamentul Carp”.
La 29 martie 1940, Molotov informa Sovietul Suprem: “Printre tarile meridionale vecine pe care le-am citat, este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, Romania. Aceasta se explica prin existenta unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a carei anexare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de Uniunea Sovietica.” Primind aprobarea de interventie armata, Molotov l-a informat pe ambasadorul german, Schulemburg, ca aceasta chestiune este “extrem de urgenta”, ca “nu sufera nici un fel de amanare”. La 26 iunie 1940, in urma acceptului dat de Hitler, Molotov a fost informat ca rusii pot lua si Basarabia si Bucovina cu orasul Cernauti, iar “hotarul trebuie sa treaca prin cel mai de sud punct al Ucrainei Apusene Sovietice, de la Muntele Cneteasa spre Est, de-a lungul raului Suceava si apoi mai spre NE de Herta, pe Prut”, pentru ca Rusii sa aiba linia de cale ferata directa: Chisinau- Cernauti- Liov.
Asadar, Noua Ordine Mondiala, nazisto-socialista, instalata pentru prima data pe planeta de o putere bipolara, Germania-Rusia, functiona.
Inceputa la 15 aprilie 1940, prin constituirea Frontului de Sud, sub comanda generalului Jukov, din armatele V, IX, XII din Ucraina, pregatirea de interventie armata era incheiata la 26 iunie ’40. Pe Nistru erau concentrate: 32 divizii infanterie, 2 divizii infanterie moto, 6 divizii cavalerie, 11 brigazi tancuri, 3 brigazi desant aerian, 16 regimente si 4 divizioane de artilerie, 14 regimente artilerie de camp. In aceeasi zi s-a trimis nota ultimativa regelui Carol al II-lea. Consiliul de Coroana neputand fi intrunit, la 27 iunie ’40 s-a primit al doilea ultimatum. Abia la orele 21, intrunit, Consiliul de Coroana a respins solicitarea de a rezista cu armele, ceruta de asazisul dictator Carol al II-lea, in urmatoarea decizie: din 26 membri, 19 au fost pentru cedare in fata rusilor, unul “si-a pus piciorul in ghips”, ca peste vremuri V.A. Stanculescu si numai 6, adica istoicii si militarii au fost pentru rezistenta armata. In Jurnalul sau, ultimul adevarat si mare suveran, Carol al II-lea, avea sa scrie: “Numai 6 votanti din cei 26 prezenti au fost pentru rezistenta. Numele lor merita sa fie inscrise, cu litere de aur, in Cartea Demnitatii Romanesti” O facem noi, astazi, rezervistii SCMD: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Ernest Urdareanu, Stefan Ciobanu si Traian Pop. Pe moment, asazisul dictator, Carol al II-lea, infrant, a fost obligat sa paraseasca sala strigand in fata posteritatii: “De ce oare romanii nostri n-au nici cea mai mica doza de orgoliu national in aceste clipe, intr-adevar, grele?” Chiar asa, de ce?
Acestea au fost imprejurarile in care Romania a pierdut 50.500 de km2 cu peste 6.700.000 de locuitori, dar si imprejurarile in care a disparut RASSM, pentru ca nu mai era necesara.
La 2 august 1940, Stalin a luat urmatoarele masuri:
  • Constituirea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti din doar 6 judete ale asazisei Basarabii (Balti, Cahul, Tighina- rebotezata Bender, Chisinau, Orhei si Soroca) si doar 6 raioane ale fostei RASSM (Camenca, Dubasari, Grigoriopol, Ribnita, Slobozia si Tiraspol);
  • Inglobarea in Ucraina a raioanelor fostei RASSM – Nani (rebotezata Ananiev), Balta, Birzula, Codima, Ocna Rosa, a judetelor Ismail, Cetatea Alba si Hotin, dar si a “Bucovinei” (6000 km2– judetele Storojinet, Cernauti, partial Radauti) si Hertei (340 km2), ultimele formand, astazi, Regiunea Ucrainiana Cernauti (8100 km2), proclamata la 7 august 1940.
A urmat eroica liberare, de catre armata roman, prin intrare in razboi, nu numai a intregii Basarabii ci si a intregii Transnistrii, care au reventi pentru 3 ani la trupul tarii, dar si a Ucrainei Istorice si marea contraofensiva comunisto-socialista impotriva Romanie derulata cu sprijin american, dupa 3 martie 1944, cand s-a conturat noua putere bipolara, americano-rusa, cu stiutele sau nestiutele consecinta pana in ziua de astazi.
Le vom lamuri, pe rand, in cele ce vor urma……..
(VA URMA)

Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Presedintele SCMD



Jocul de-a mobilizarea 9

$
0
0

“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea
(Urmare)
Partea a IX-a

X. BATALIA DINTRE SOCIALISM SI COMUNISM PENTRU ROMANIA. FAZA NEOKOMINTERNISTA (1945-1990)
In decembrie 1989, impotriva unui regim socialist (retineti SOCIALIST, nu comunist), care masca o dictatura nu personala ci a unei nomenklaturi gerontocrate de partid, doua categorii de oameni s-au aflat in strada, facand posibila schimbarea: revolutionarii si militarii. Au fraternizat pe tancuri in numele LIBERTATII, facand inutil efortul celor peste 100.000 de militari profesionisti apartinand tuturor statelor membre ale celor doua tratate, adusi inca din iunie in Romania, spre a produce dezmembrarea acesteia. Facand sa cada toate planurile de razboi civil, revolutionarii si militarii au dat sacrificii de sange, dar au pastrat, cel putin, Romania intreaga, chiar daca in locul LIBERTATII au primit…… “Democratie”. Pentru ca, in timp ce ei serbau LIBERTATEA, inotand prin sangele lor, sobolanii s-au catarat la cascavalul Puterii si, in deplin acord cu scenaristii straini, au distrus complet si au jefuit ca-n codru Tara.
Industria a fost facuta praf de catre concurenta si vanduta pe nimic, la fel pamanturile, minele si milioanele de apartamente, adica tot ceea ce au produs, zeci de ani, generatiile de romani excluse de la Putere dupa decembrie ’89 prin anatemizarea drept “comuniste”. Sute de miliarde de dolari au luat drumul strainatatii, dar unde sunt restul? Evident, la sutele de milionari in dolari si euro, majoritatea fosti indivizi fara capatai, fara Dumnezeu si lege, semialfabetizati sau, in cel mai bun caz, agramati.
Patria, “recunoscatoare”, a dat o prima Lege a Recunostintei, Legea 42/1990, pentru ca hotii aveau nevoie de timp sa se consolideze la Putere. Recunoasterea si drepturile acordate urmasilor decedatilor, ranitilor sau luptatorilor cu merite deosebite s-a rasfrant prin dispozitiile Art.16 “in mod corespunzator” si asupra “militarilor de orice grad, precum si personalului civil din MApN si MAI care si-au jertfit viata sau au fost raniti in luptele pentru victoria revolutiei sau in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, cat si urmasilor acestora”, adica unui numar de 782 de militari, politisti si lucratori in serviciile de informatii si contrainformatii.
Sibilinic, in Art.1, al.3 din Constitutia, slugarnica fata de UE, din 2003, “demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii unmane, dreptatea si pluralismul politic” au fost garantate drept “valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989.”
Praf in ochi! Maurul isi facuse datoria, maurul trebuia sa moara! Intai au fost distrusi militarii. Abia refacute dupa tradarea  ordinarului spion triplu I.M. PACIPA, serviciile de informatii si contrainformatii au fost facute praf, cei mai buni specialisti fiind aruncati pe drumuri in 1990. Fara nici o sursa de venit deoarece, dupa imbecilul “Ce ati facut in ultimii 5 ani?” s-a lansat, prin lege, catastrofala idee, sinucigasa pentru popor si Tara, ca cine a slujit interesele Romaniei in serviciile de informatii si contrainformatii este un ticalos “eroi” fiind tradatorii ordinari de tipul PACIPA si RACEANU, adica cei care au slujit CIA, KGB/FSB, MOSAD, SEDECE, MOVE, KEOD, etc.! Fiindca, nu-i asa, tradatorii nostri si spionii altor state, care au tras in noi, ca la balci , in 1989, nu mai pot dormi de dragul propasirii si libertatii noastre! O campanie dementa, dusa, prin intermediul unor descreierati manipulati! In perspectiva integrarii in….. NICIUNDE si in NICAIERI, armata fost redusa de la 320.000 de luptatori la 52.500 de persoane, majoritatea fatuci cu diverse cursuri de 2 -3 zile facute aiurea pentru “specializare” (inclusiv Nuti UDREA a ajuns doctorand in Stiinte Militare), iar stagiul militar obligatoriu a fost desfiintat, depozitele si unitatile militare fiind pazite, azi, de body-guarzi. Internelor le-au venit randul mai tarziu, 21.000 de profesionisti fiind aruncati afara de “branconierul” IGAS, in 2011- inceputul lui 2012. Pentru ca disponibilizatii sa nu-si apere dreptul la munca si cariera cu arma, li s-a consfintit, prin legi organice (164/2001 si 179/2004) compensatii, drepturi banesti si dreptul la noi cariere in viata civila. Toate au fost lichidate de tandemul Boc–Basescu ulterior, in perioada 2009 – 2011, prin legi ale genocidului si tradarii nationale.
In paralel, revolutionarii au fost infestati cu impostori, reprezentanti ai noii Puteri care au primit certificate post factum, li s-a creat iluzia importantei sociale, inventandu-se un Secretariat de Stat pentru problemele Revolutionarilor din Decembrie ’89 in subordinea Guvernului, ai carui sefi au bunul obicei sa intre direct in puscarie dupa predarea functiei, au fost stimulati sa creeze doua sindicate si zeci de asociatii, ca sa nu poata sa reactioneze unitar, sa se afilieze politic la PSD sau PD, apoi au fost incriminati in bloc dupa aparitia Legii 341/2004, din 2010, guvernul Boc sistandu-le, ilegal, si plata indemnizatiilor.
S-a incercat si opunerea revolutionarilor fata de militari, in contextul declansarii razboiului imagologig si psihologic, declansat in ianuarie 2008 impotriva rezervistilor. Nu s-a reusit pentru ca, infiintat la timp, in 2009, SCMD a incheiat rapid aliante cu principalele organizatii ale revolutionarilor, atragand in jurul lor, ca semnatari ai Platformei Civice in cadrul CNSC, zeci de sindicate si ONG-uri, care au constituit un front comun de actiune al Societatii Civile. Marile manifestatii din 2011 si 2012 ale sociatatii civile romanesti     i-au avut in frunte pe militari si revolutionari, carora li se datoreaza, in cea mai mare masura, succesele electorale ale USL din 2012.  A doua zi dupa ce a ajuns la Putere, insa, USL a uitat sloganul “Dreptate pana la capat!”, promisiunile, facute prin semnatura la 14 iulie 2012, in favoarea “coabitarii”. Legile genocidului au continuat sa fie aplicate, numai revolutionarii si rezervistii, de acum oameni in varsta, bolnavi, fara alte venituri decat indemnizatiile ciuntite, pierzand, impreuna, peste 35.000 de persoane, care au “parasit, pe cale naturala, sistemul”.
In locul dreptatii promise, rezervistii au primit, dupa doi ani de chin, o reparatie partiala (Legea 241/2013), iar revolutionarii…….. o prima tentativa de a se elimina din randurile lor militarii (695 de persoane, inclusiv martirii Trosca si Cotuna), copiii sub 14 ani, buni sa moara in decembrie 1989, dar sa nu aiba drepturi pe motiv ca nu avut “discernamant” sau cei care nu au stiut sa-si preschimbe respectivele certificate (total, 2779 de persoane), celorlalti drepturile fiindu-le suspendate. Drept urmare, SCMD si SRR Decembrie’89 au protestat impreuna si negociat impreuna cu dl. secretar de stat Victor Socaciu.
Indiferent de cine este la Putere, se pare ca drumul Romaniei spre desfiintare nu poate fi barat.
Dovedind necunoasterea Constitutiei si o totala necunoastere a Istoriei, guvernul a emis, la 21 martie a.c., OUG nr.11/2014, privind reorganizarea la nivelul administratiei publice centrale, care proclama la Art.2, al. 1, “Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, organ de specialitate al adminstratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, isi schimba denumirea in Secretariatul de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945 - 1989.”
Dintr-o data, Revolutia romana este stearsa, anticonstitutional, din Istorie si, odata cu ea, si revolutionarii. Mi-as permite sa le intreb, insa, pe “geniile” care au formulat textul, cine a instaurat in Romania “un regim comunist in 1945?”. Asa-zis-ul rege Mihai? Dar in 1989?...... Ion Iliescu? Daca Traian Basescu s-a declarat “comunist” la alegerile din 2004, sa intelegem ca zisul regim continua si astazi? Iar daca Nicolae Ceausescu insusi nu a avut curajul sa declare Romania stat comunist ci SOCIALIST, vorbind de instaurarea comunismului, candva, in viitor, la Pastele cailor, cand va curge lapte si miere, despre ce comunism vorbesc agramatii Guvernului?
La aliniatul 2, ordonanta este si mai transanta: “Secretariatul de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989 indeplineste functia de autoritate de stat in domeniul fostilor detinuti politici, cu respectarea dispozitiilor legale privind drepturile acestora.”
Adio mortii din decembrie 1989! N-au existat! Adio fraternizarea romaneasca! Adio revolutionarii si militarii pe sacrificiul carorara s-au ridicat la Putere si la furt generalizat impostorii autoproclamatei clase politice si ai “elitei” intelectuale care, slujind interese straine si interese personale meschine, conduc Romania spre dezmembrarea si disparitia, initial prevazute. In plus, se pune intrebarea: Ce are sura cu prefectura? Ce au in comun evenimentele din 1989 cu matusalemicii (daca mai traiesc) luptatori din anii 40-50 impotriva ocupantului sovietic?
Ca istoric, afirm ca numai un agent strain sau un analfabet poate trata otova perioada 1945-1989, care se imparte in trei epoci distincte, fiecare cu perioade si subperioade:
  1. Perioada 1944-1964 a ocupatiei sovietice, a genocidului romanesc si a rezistentei romanilor impotriva ocupantului;
  2. Perioada 1964-1978 a victoriei nationale sub masca “socialismului romanesc”si a marelui efort creator al poporului roman, deschis spre Occident, in toate domeniile vietii economice, sociale si culturale, perioada a marilor realizari economice, ulterior furate sau distruse;
  3. Perioada 1978-1989 a pregatirii “revolutiei spontane”, de inspiratie Est-Vest.
1. Prima perioada, zisa “comunista”, este rezultatul unei tradari, fara precedent, in istoria popoarelor, cand, eludand inainte de ratificare acordul incheiat, in aprilie 1944, de Carol al II - lea din Mexic cu Stalin (care prevedea, inclusiv, ramanerea Basarabiei si Bucovinei de Nord in granitele Romaniei), asazisul rege Mihai, fosta marioneta a lui Hitler, a decapitat Statul si armata, arestand-ul pe Maresal si punand Tara la dispozitia Armatei Rosii. Romania a fost rapid ocupata, 6 divizii au fost luate in prizonierat pe 27 august 1944, alte mii de militari si civili luati prizonieri pana la 1 octombrie 1944, cand intreaga armata romana (1.178.000 de oameni) a fost disponibilizata. Basarabia a fost abandonata rusilor si 62.000 de romani basarabeni, din teritoriul ramas, predati la cheie de Mihai si dusi direct in Siberia. Declansand genocidul in Basarabia, sovieticii au declansat in Romania operatiunea de cautare si lichidare a ofiterilor nostri de informatii, a romanilor basarabeni implicati in Unirea de la 1918, putinii care au scapat, ca maiorul Catele cu familia, fiind interceptati la Viena de specialistul NKVD (fost GESTAPO) Denis PATAPIEVICI, polonezul care, de teama conationalilor sai, s-a ferit sa se intoarca in Polonia natala, si-a schimbat numele in DIONIS, a optat pentru Romania si a fost infiltrat de catre NKVD ca expert la Banca Nationala. Rusii au vanat toti militarii, toti intelectualii, profesorii, preotii, taranii gospodari proclamati “chiaburi” (culaci), trimitandu-i in inchisori, in lagare sau deportandu-i.
Deoarece, Partidul Socialist-Comunist din Romania, infiintat la 8 mai 1921, de Internationala a III-a Comunista (Komintern), nestatutar denumit, la 4 octombrie 1922, “Partidul Comunist din Romania” avea sub o suta de membri (cunoscutul SAMI Vianu primea, la 1 octombrie 1944, carnetul de membru cu nr. 241), majoritatea agenti fugiti in URSS sau internati in lagare, deci nu conta, Kominternul a adus mii de cetateni straini, bolsevici instruiti la Moscova, pentru a prelua conducerea Coloanei a V-a din interior, in frunte cu Ana Pauker, Vasile Luca si Teoharie Georgescu. Ei aveau sa se infiltreze la nivel de conducere in toate structurile, fiind adevaratii criminali vinovati de genocidul romanesc, inceput sub patronajul “regelui” devenit favorit al lui Stalin, care l-a mai lasat sa se joace vreo 3 ani de-a mecanicul cu cele 2 avioane si masinile trimise cadou, odata cu decernarea Ordinului Pobeda. Numele vinovatilor, pe care nu-i pomeneste nimeni si care au murit intre timp, care prin SUA, care prin Ungaria, care prin Israel, deoarece fiii si nepotii lor, educati in spirit Kominternist, ne dau, din 1990, “democratie la tot cartierul”, sunt: Ana Pauker (Hannah Robinsohn, mama Maiei Pauker, fosta instructoare de pionieri si colega cu Ana Blandiana in Alianta Civica), Silviu Brucan (Saul Bruckner, sotul procurorului criminal Sidorovici), Vasile Luca (Luca Laszlo), Iosif Chisinevski (Jakob Broitman), Teoharie Georgescu (Burah Tescovici), Ilka Waserman, Abraham Guttman, Miron Constantinescu (Meher Kohn), Moise Haupt, Laurian Rechter (Zamfir), Heinz Guttman, Wilman Suder, Walter Neulander (Nemeth, ulterior Roman), Iulian Sorin, Denis Patapievici, Leonard si Hermina Tisminitki (Tismaneanu), Misu Dulberger, Razvan Sergiu, T. Ceaslovski, Neidman Gingol, Leon Davidovici (Muresan), Sanda Franco, Barbu Lenobel, Nicu Negru, Louise Segal, Clara Gersohn, Estera Hosu, Hedda Katz (viitoarea aliantocivista Ileana Vrancea) Herbert Estera, Viorica Wincler, Ella Mateescu, Gisela Vass, etc.
Se acuza ca, la 6 martie 1945, comunistii au preluat puterea si s-a instalat Regimul Comunist. Fals! In Regatul Romania, “regele” a dat Guvernul mosierului Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor, formatiune care l-a format, in coalitie cu PSD, PNT, PNL si Partidul Socialist Comunist din Romania. Se mai acuza ca, la 23 noiembrie 1946, comunistii au organizat si furat alegerile. Fals! Alegerile au fost organizate de Guvernul multicolor si castigate de o coalitie numita Blocul Partidelor Democrate formata, in ordine importantei, din PSD (2,5 milioane), Frontul Plugarilor (700.000), PNT–Alexandrescu,                  PNL-Tatarascu, Uniunea Populara Maghiara, Comitetul Democratic Evreiesc si, ultimul pe lista, PSCR sau Partidul Comunist din Romania. Au castigat cu 79,86%, in conditiile in care resturile partidelor istorice, daca ar fi votat macar unit, ar fi putut trece de 53% (PNL Bratianu, PNT Maniu, PNT Lupu, etc).  Dar cum sa se voteze unit, cand la romani orice gogoman se crede geniu, distruge creatia facuta de altii, astfel ca aveam 4 PNT-uri, 4 PNL-uri, etc.
Acuza pe care celebrul Onisifor Ghibu i-a adus-o, in 1950, lui Petru Groza nu a fost de bolsevizare, ci de tradare in fata ocupantului strain: ”…ai consimtit sa prezidezi fara nici un scrupul, un guvern, in compozitia caruia au intrat, la cele mai importante departamente: Externe, Armata, Finante, ministri care nu sunt nici cetateni romani, nici romani de sange si suflet, …. ca: Ana Pauker, ruteanul Emil Botnaras si ungurul Vasile Luca, toti trei cetateni sovietici. Nu cred sa mai fi existat vreodata, in intreaga lume o asemenea anomalie si nu cred ca se poate justifica cumva aceasta imensa monstruozitate, care echivaleaza cu anticamera asasinarii Romaniei ca stat si a romanismului ca popor si rasa.” Sa nu uitam ca, pentru aceasta victorie, Mihai I a fost personal felicitat pe 7 martie 1945, la Palat, de “guvernatorul” Andrei Visinski, Maresalul Malinovski, presedintele……Comisiei Aliate de Control din Romania (deci exista si binecuvantarea anglo-americana), consilierul sau politic - contraamiralul Bogdenko, generalii Susaikov, Vinogradov si ministrul plenipotentiar sovietic la Bucuresti - A.P. Pavlov.
Rezistenta nationala manifesta, in conditiile ocupatiei totale, tocmai in jurul si cu sprijinul “comunistilor” de origine romana si social-democratilor romani a inregistrat primele succese in octombrie 1946, prin cooptarea legionarilor lui Comaniciu in Partidul Comunist din Romania si, la 23 februarie 1948, prin romanizarea totala a acestuia, gratie fuziunii cu social-democratii, sub numele de Partidul Muncitoresc Roman (PRM). Dupa un an au aderat si socialistii (PSD-Stefan Voitec) astfel ca, in fruntea noii structuri, Gheorghiu Dej a reusit sa obtina de la Stalin acordul de eliminare de la conducerea tarii (27 mai 1952) a trio-ului terorist Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu. A fost o colaborare tacita intre socialistii (nationalisti) rusi si socialistii (nationalisti) romani impotriva adversarului comun – comunismul (globalismul) de esenta marxista si expresie universala. Eliminarea kominternistilor a continuat, cu prudenta, dupa moartea lui Stalin (5 martie 1953) si accelerat dupa ce, in iunie 1958, Dej a obtinut scoaterea trupelor sovietice de ocupatie din tara, fapt care avea sa il coste viata, fiind lichidat de celebrul “Laborator de otravuri” (19martie 1965). Paralel cu pieptanarea structurilor de putere, de kominternisti, Dej a trecut la eliminarea declasatilor agramati ajunsi, peste noapte, generali si ministri, a tuturor ofiterilor cu sotii rusoaice apoi, a tuturor celor cu studii la Moscova. Victoria patriotismului romanesc si inceputul orientarii catre Occident a fost legata de “Declaratia din aprilie” (22 aprilie 1964). In plus, a eliberat si integrat social majoritatea patriotilor arestati de uneltele regimului stalinist de ocupatie, proces finalizat de Nicolae Ceausescu. Numai un tradator sau un nedotat ii poate condamna pentru acest gest national.
A fost Republica Populara Romana a acestor ani, cu un partid muncitoresc in frunte, o Romanie comunista, sau o tara ai carei cetateni, gemand sub ocupatia ruseasca si calcati in picioare de kominternisti, au reusit, in cele din urma, sa iasa la lumina?
2. Perioada 1964 – 1978a fost perioada modernizarii, sub aspect industrial, economico-financiar si cultural a Romaniei, a dizidentei fatise fata de Moscova si a orientarii spre Occident si Lumea a treia.
Politic, abia acum, 24 iulie 1965, sub Nicolae Ceausescu, se creeaza Partidul Comunist Roman (numit asa din ratiuni de prudenta, dar, in realitate, Socialist si Nationalist) care initiaza relatiile politice si economice cu RF Germania, Franta , SUA, Israel si lumea araba. Bazandu-se (nejustificat de mult) pe aceste relatii, Romania se impotriveste, fatis, Moscovei. PCR ajunge la un efectiv de 4 milioane, deci, practic, dispare, rolul de partid avand-ul NOMENKLATURA (cuvant scos din vocabularul nostru dupa martie 1990). Majoritatea kominternistilor au fugit in strainatate, dar agentii - conserva au ramas strecurati in ministerele care gestionau finantele si imaginea (BNR, Ministerul Economiei, Finantelor, Culturii Invatamantului), coordonand educatia si asazisa formare a “omului de tip nou” prin Uniunea Scriitorilor, radio, apoi TVR, studiourile cinematografice, uniunile de creatie, presa scrisa si revistele literare: Lumea Noua, Cuvantul liber, Lupta de clasa, Romania literara. Numele agentilor de influenta?: Zaharia Stancu, George Ivascu, George Macovescu, Leonte Rautu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Dan Desliu, Alexandru Jar, Felix Aderca, Maria Arsene, Ion Pas, Serban Nedelcu, Radu Popescu, Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Maria Banus, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Moise Kohn (Crohmalniceanu), Traian Selmaru, Nicolae Moraru, Ion Witner, Savin Bratu, Otilia Cazimir, Mioara Cremene si, nu in ultimul rand, puiul de cuc, strecurat in familia Lovinescu, zisa Monica Lovinescu, adusa in 1968 in scop de contracarare, in locul onestului Jean Popper, la sectia romana a oficinei mixte de spionaj Est-Vest, Europa Libera. Ea avea sa colaboreze perfect in tara cu Hedda Katz, “lovinescolatra” care condusese in anii ‘45-‘55, batalioanele de asalt din universitati impotriva marilor carturari gen Calinescu si Dinu Pillat. Sub noul nume Ileana Vrancea, aceasta si-a asumat sarcina readucerii in discutii a marilor valori ale culturii romane, eliminate tot de ea. Obiectivul principal, insa, a constat in contracararea noilor tineri intelectuali romani, impiedicarea afirmarii lor, compromiterea si, in final, executarea lor ritualica pe catafalc: Romulus Zaharia, Ion Lancranjan, Francisc Pacurariu, Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Cezar Ivanescu, Marin Sorescu, Adrian Paunescu, Mihai Ungheanu, Dinu Flamand, Aurora Cornu, Ion Iuga, Gheorghe Anca, Mircea Iorgulescu, Petru Popescu, Mircea Micu, Gheorghe Pitut, Grigore Hagiu, Ilie Constantin, Marius Robescu, Sanziana Pop, Vintila Ivanceanu, Cristian Tudor Popescu, Raoul Sorban etc.
Pe alte planuri s-a actionat pentru distrugera imaginii lui Eminescu, Radu Gyr si a altor valori clasice ale culturii romanesti, dar si pentru crearea viitorilor “dizidenti” politici post-factum, adica a latrailor pregatiti pentru anii ’90 de Gheorghe (Gogu) Radulescu in uriasul lui pat rotund de la Comana.
A fost aceasta etapa,  a marilor realizari economice si culturale romanesti, “comunista” sau, cum este cu ura acuzata, “nationalista?”. Totul se arunca in capul lui Nicolae Ceausescu, desi toate initiativele lui erau a doua zi contracarate de trio-ul care conducea Romania, din umbra lui, prin intermediul Elenei Ceausescu, fosta “randunica” a lui Gogu Radulescu. Nu este vorba despre Apostol, Brucan sau Raceanu, ci de spre necunoscutii, pentru public, STEFAN VOICU, TUDOR OLARU si cel pentru care toata “telectualitatea” postdecembrista semna, in 1990, petitii de sustinere – GOGU RADULESCU.
3. Perioada 1978 – 1989, deschisa de tradarea lui Pacipa, care ne-a produs o paguba de 7 miliarde USD (adaugata la cele 8 miliarde paguba produsa de cutremurul din 1977), poate fi considerata, “pregatirea de artilerie” a evenimentelor din decmbrie 1989, nu numai in Romania, ci in tot Estul. Scenariul serviciilor sovieto-americane, admirabil prezentat de Tudor Eliad in lucrarea “Timisoara mi amor”, s-a tradus la noi prin blocarea economica provocata, distrugerea sistematica a invatamantului si culturii, criza artificiala indusa in toate domeniile, de la economie si cultura, la sanatate si constiinta nationala si o crunta lovire a romanului in stomac pentru a iesi in  strada. Munti de cartofi putrezeau in Harghita si Covasna, porcii se salbaticeau in Tulcea, dar marfurile nu aveau voie sa paraseasca judetele, pentru ca romanii, infometati, sa iasa in strada pe fondul unui iritant cult al personalitatii, “implementat” nu de Ceausescu, ci de batranii si noii kominternisti care detineau monopolul imaginii. Cu sprijinul a 100.000 de militari profesionisti straini care au actionat in strada, creindu-ne, pe viu, “Razboiul stelelor”, au incercat sa ne asmuta intr-un razboi civil care sa duca la dezmembrarea Romaniei. Dar n-a tinut, tocmai datorita Revolutiei, adica a fraternizarii, in strada, a milioanelor de romani, care i-au lasat….fara adversari. Cum razboi fara adversar nu se poate, ne-au servit povestea cu “terorismul” fara “teroristi”. Apoi au incercat sa ne serveasca Revolutia fara…….revolutionari, entuziastii lui Decembrie fiind insultati, declasati si porcaiti in toate felurile. Fiindca nu a tinut, astazi, prin OUG nr.11/2014, se sterge si ideea de Revolutie din Istorie. Pretextul pentru “stupid people” este acela ca se incearca eliminarea impostorilor dintre revolutionari, iar pentru cei “dastepti” ca se are in vedere pedepsirea lui Ion ILIESCU. Fara Ion ILIESCU si fara adevaratii detinuti politici, care nu au existat in perioada lui Ceausescu, dar astazi exista (V.A.STANCULESCU, V. BABIUC, Dtru. CIOFLINA, D.T. REMES, Adrian NASTASE etc.), acum nu am mai fi avut Tara. Reamintim cuvintele lui Brucan catre un tanarul si anonimul “revolutionar”, Petre Roman, care voia sa i se arunce lui ILIESCU in brate in cladirea CC-ului: “Nu te baga, lasa-l pe asta DEOCAMDATA, pentru ca pe tine nu te cunoaste, INCA, nimeni”Si mai reamintim faptul ca primul ordin al noii Puteri, adica al lui Ion ILIESCU, cel care inca nu intelesese  ca a fost aruncat in cladirea CC-ului, printre hiene – “Numesc Ministrul Apararii Nationale pe tovarasul Victor Atanasie STANCULESCU” a fost imediat contracarat de urletele kominternistilor si neokominternistilor prezenti: “Nu, este tovarasul MILITARU aici!” Militaru, pe numele lui adevarat LAPADAT, adica GRU!
Cine erau kominternistii? Pai, cei 6 care s-au dus in ’92 peste ILIESCU la Cotroceni, a doua zi dupa alegerile constitutionale, dandu-i cu pumnul in masa si urlandu-i, in fata garzii impietrite de spaima, “Auzi, ba, sa-ti iasa din cap ca faci ce vrei tu in tara asta! Nici macar cat traiesti, nu stabilesti tu!”
Cine sunt neokominternistii? Puii (fiii si nepotii) celor dintai si cei recrutati, in perioada 1980 -1985, de serviciile straine in numele “democratiei” de interes personal si care i-au eliminat pe romantici si pe revolutionari, conducand Romania spre dezastru, in interes strain. Reamintim cuvintele primului sef al adminsitratiei prezidentiale, la aducerea in echipa, a unui “tehnocrat, intarziat la “cursuri” in afara: “Tu de-al cui esti ba, de-al KGB-ului, de-al CIA-ului, de-al MOSSAD-ului? Hai, hai, ca aicea, fiecare este de al cuiva!”.
Distrugerea noastra, sistematica si programata, ca popor si tara, a fost posibila, prin cunoasterea tarelor noastre psihologice, prin invrajbirea noastra, prin intoarcerea romanului impotriva romanului. Un intreg popor a fost indemnat, stimulat sa-si urasca militarii! Astazi, un intreg popor, lipsit de conducere la nivel de sindicate, de tineret, de organizatii nationale sau de stat, este stimulat sa-si urasca revolutionarii! Daca aberanta OUG nr.11/2014 trece, maine, un intreg popor va fi stimulat sa-si lichideze militarii si revolutionarii, adica singurele forte, cat de cat organizate, capabile sa aprinda scanteia rezistentei in fata proiectatei desfiintari a Romaniei de catre hotii si asasinii externi, cu complicitate interna, prin deloc necesara reforma constitutionala, la fel de inutila si periculoasa ca cea din 2003, care va proclama REGIONALIZAREA / FEDERALIZAREA.
Vor castiga, oare, comunist-globalistii, astazi, numiti “neoconservatori”? Ce mesaj “istoric” ne-a adus taticul lor, Joe Biden, pe 21 mai 2014? Cine este desemnat sa fie presedintele “ales” al Romaniei?
Vom vedea, poate, in cele ce urmeaza………
(VA URMA)

Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Presedintele SCMD



Jocul de-a mobilizarea 10

$
0
0

“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a X-a

XII. INTRAREA IN NOAPTEA NATIUNILOR
In 1985, cu Mihail Gorbaciov in frunte, mizand pe sprijinul total al SUA, partenerul de dominatie mondiala, rusii au demarat proiectul de “schimbare la fata”, lansand, pentru a nu produce un soc psihologic generatiilor staliniste, lozinca “umanizarii” socialismului prin “Glasnosti” si “Perestroika”. In fond, Rusia a facut ce a facut China in decenii de actiune, fara tulburari majore, dar Rusia a fost obligata sa o faca arzand etapele. Schimbarea trebuia facuta rapid, indiferent de sacrificii, statul rus nedand doi bani pe vietile oamenilor, prin traditie, atunci cand este vorba de pastrarea si alimentarea visului imperial. Au fost lasate de izbeliste statele satelit din Est-ul Europei, in care Rusia nu mai putea investi, inutil, bani prin metoda dumping-ului, dar si republicile sovietice de la granita vestica a Uniunii. Prea costisitoare, trupele Armatei Rosii au fost retrase, s-a dat frau liber nationalismului si impulsurilor nationale spre “democratie” si “libertate” etc., Rusia urma sa gestioneze criza prin populatiile ruse colonizate sau prin “Coloanele V” din interior, formate, in mod deosebit, din vechii kominternisti si odraslele lor. Baze militare ruse urmau sa fie pastrate in puncte cheie (ex. Transnistria inclusa in RSSM) pentru a impiedica destramarea Imperiului. In acelasi scop aveau sa fie stimulate diferendele etnice (cazul Nagorno-Karabah) si, in cazuri extreme, prevazuta interventia armata, ca in Cecenia. In mare, insa, Rusia avea sa-si pastreze sferele de influenta prin cointeresare economica: deschiderea larga a pietelor rusesti, pentru produsele ramase fara cautare in tarile estice (a se vedea orientarea, actuala, comerciala a Tarilor Baltice, Poloniei, Cehiei, Ungariei etc.) si prin dependenta energetica, indeosebi de gazul rusesc. Locul trupelor de ocupatie avea sa fie luat de transnationalele rusesti, realizate, rapid, din ordin, cu bravii specialisti ai KGB-ului, devenit FSB, iar cuceririle extinse in vestul Europei si peste ocean, cu si mai bravii luptatori OMON si SPETZNATZ, transformati, peste noapte, dupa modelul triadelor chinezesti, in “racketi”. Latul de 2-3 metri, folosit anterior la priponirea esticilor, a fost extins la 20-30 de metri, pentru ca esticii sa poate alerga fericiti in cerc, clamandu-si “libertatea”.
Sub patronajul atent al KGB-ului si manageriatul CIA-ului, un sindicat polonez a capatat conotatii politice, spre a insufla incredere si a dovedi ca se poate. In ceea ce ne priveste, fratii de dincolo de Prut au fost inflamati prin visatorii lor (poeti, scriitori, artisti, profesori) sa aspire la libertate, inca din 1988, ca nada pentru noi, cei de dincoace. Proiectul prevedea inlocuirea URSS, odata cu renuntarea la Socialism, cu o Uniune a Statelor Independente, apoi, considerandu-se ca ar atrage mai mult cuvantul “comunitate”, dupa modelul european, pornit de la “Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului” (CECA), s-a inventat, sub presiunea Globalismului, Comunitatea Statelor Independente ( 21 decembrie 1991). Ca si experimentul european, experimentul CSI este, astazi, depasit, analistii rusi, coordonati de  Alecsandr Dughin, punand in circulatie, deja, un nou concept doctrinar – “Eurasia”.
In anul 1994, la Congresul de Istorie Militara, organizat de CIHMC (Comisia Militara de Istorie Militara Comparata) de la Varsovia, in timp ce toate delegatiile stateau la hoteluri de lux, noi, puii de cuc romani eram cazati, gratis, la caminul de garnizoana. Acolo m-am trezit cu vicepresedintele CIHMC, amiralul rus Amosov, ca ma cheama repede in hol, unde era televizorul: “-Vino, sa vezi ceva foarte important pentru voi!Uita-te, e Piata Rosie plina de oameni! Uita-te la steaguri! Aia sunt monarhisti, aia sunt comunisti, aia sunt nationalisti…. – Si ce urmeaza sa se intample?- Parada! Intrarea in Piata Rosie a trupelor noastre retrase din Germania.” Grupurile de rusi se uitau urat unele la altele, se auzeau vociferari, pe ici pe colo apareau incaierari, cand au intrat in pas de defilare regimentele. In acel moment, toata lumea a tacut, dupa care s-a auzit un urlet general: “Inapoi! Nu aveti ce cauta aici!”  si toti aratau cu degetul spre Vest:   “-Vreti sa spuneti ca, indiferent de orientare, toti sunt soldati ai visului Mamei Rusia, ca Imperiul nu se va destrama, ci dimpotriva, va iesi intarit, ca de obicei? – Exact! – Si atunci, de ce ati retras armatele?- Pentru ca sunt prea costisitoare si nu mai sunt necesare. Vor fi folosite, dar altfel.- Inseamna ca si americanii si le vor retrage pe ale lor. – Nu acum, mai tarziu, ale lor sunt inca necesare.- Adica, orice am face, noi, romanii, nu avem nici o sansa!- Voi?“ Nu era dispret in cuvintele amiralului, ci consternare! Si avea dreptate. La urma urmei, cei 57.000 de specialisti OMON si SPETZNATZ, care s-au antrenat pe noi, in iunie-decembrie ’89 si au parasit Romania la sfarsitul lui decembrie ’91, erau nativi romani din Transnistria si Basarabia. Dar aveau o scuza: fusesera crescuti in ideea stalinista ca formeaza un alt popor, “moldovenesc”, legat, ombilical, de rusi si ca dincolo de Prut se afla dusmanul, fascistii romani: “Noi suntem moldoveni si vorbim ruseste, iar romanii sunt tigani si nu stiu ruseste”a transmis pana la sfarsitul ui ’92, postul tv Ostankino. Teroristii antrenati in cele 12 lagare din Ungaria, cele 2 din Austria si lagarul din Germania, inclusiv pe macheta Transilvaniei de la Debretin, cei in cinstea carora s-a ridicat un monument al martirilor cazuti in “Revolutia” din Romania, intr-o unitate militara din Seghedin, aveau si ei o scuza: proveneau din familii mixte romano-germane, romano-sarbe si romano-unguresti, pentru ca era esential sa fie vorbitori de limba romana. Romanii, patapievicii, tismanenii si ceilalti din familiile komiterniste aveau si ei o scuza: erau internationalisti din mama in fiu, nu aveau patrie, nu aveau religie, fiind implementati, intamplator, in Romania. Dar ceilalti? Cei care constituie de 25 de ani, asazisa noastra elita politica si culturala, ei de ce au semnat cu diverse servicii straine? Pentru ca nu toti pot fi considerati imbecili manipulati. Evident, au facut-o din interese personale, din sete de parvenire, fiind combatuti de adversari de aceeasi teapa care nu vor libertate sau “dreptate pana la capat”, ci doar sa le ia locul la “ciolan”.
SUA au sprijinit si sprijina Rusia pentru ca le este un partener, deja, traditional si pentru ca s-au vazut amenintate in ceea ce priveste dominatia globala de pretentiile UE dar si ale “tigrilor asiatici” in frunte cu principalul concurent, China. In subsidiar, insa, si pentru ca liberalismul (capitalismul) era, deja, in colaps. Uitand complet Doctrina Monroe, SUA s-au implicat in al Doilea Razboi Mondial, profund economic, inmiind productia pentru toti partenerii ale caror teritorii erau devastate de razboi. Dupa razboi au pastrat ritmul, aprovizionand “reconstructia”. Germania si celelalte state occidentale si-au revenit, insa, rapid Proiectul “Statelor Unite ale Europei”, proiect antiamerican si antirus avand o importanta conotatie economica. Atunci, liberalismul a apelat la “consumerism” in granitele proprii, oamenii fiind indemnati sa se imprumute si sa cumpere de dragul de a cumpara. Cand insa produsele, chinezesti in primul rand, dar si cele coreene si vietnameze au invadat piata americano-canadiana, sistemul a intrat in colaps, transnationalele mutandu-si centrele de productie acolo unde materia prima si forta de munca erau mai ieftine. Revolutiile “spontane” erau esentiale si pentru americani, intrucat prin exportul de criza in Est, obtineau ragazul necesar gasirii de noi solutii, inclusiv a noi surse de energie. In plus, puteau dobandi acces la resursele neexploatate din statele aflate sub influenta Moscovei.
UE a sprijinit proiectul, direct interesata in trecerea la etapa finala a propriului proiect (SUE) prin atragerea resurselor statelor foste sateliti ai Moscovei, carora le-a deschis poarta spre “aderare”.
Cel mai important factor de sprijin al prefacerii Rusiei si desfiintarii Sistemului Socialist l-a constituit insa vechiul dusman al socialismului rus – comunismul/globalismul care a considerat clipa optima pentru impunerea propriei sale Noi Ordini Mondiale. Avea coloane de sustinatori in toate statele estice, nu numai la Moscova, din vechile familii komiterniste, acaparase pozitii la varf in conducerea UE, prin Francois Mitterand si, mai ales, infestase complet Partidul Republican in SUA, numind presedinti marioneta ca cei doi “cimpanzei” Bush. Nu este o insulta ci o constatare a jurnalistilor americani ca George Bush senior avea un IQ de 96, Juniorul George W. Bush, unul de 94, iar cel mai celebru “cimpanzeu-cobai” american pe care se faceau experimente, un IQ de 95. Neoconservatorii au infestat insa si Partidul Democrat, oamenii lor, in frunte cu senatorul de Delaware, ramanand in expectativa, ca “acoperiti” pentru situatia in care republicanii ar fi pierdut pozitia Numarul 1 in stat. Proiectul lor prevedea desfiintarea statelor si inlocuirea lor cu tipuri diferite de constructii administrative de  maximum 10.000.000 de locuitori care puteau fi conduse ca niste SRL-uri de niste transnationale, potrivit principiului, enuntat de germanul Leopold Kohr: “Tot ce este mic, este minunat!”.
Intr-o deplina unitate, bazata pe interese, toate fortele adverse au conlucrat in faza intai a destructrarii “Sistemului Socialist”, agentii lor colaborand perfect, intr-o mare fratietate al unui “FSN” universal. Cand victimele au cazut insa si s-a trecut la etapa a doua, “Prefacerea”, conflictele latente au declansat razboiul, agentii de influenta au inceput sa se anihileze reciproc si nimeni nu a mai inteles nimic.Internationalistii au incercat, dupa 1990, spargerea unitatii Canadei (prin Quebec), a SUA (prin Armata de Eliberare a Texasului si amplificarea constiintei de apartenenta la “Hispanidad”), a Marii Britanii (prin accelerarea luptei penru independenta a Irlandei de Nord, sugerarea independentei Scotiei si deschiderea directiei pentru destramarea “Commonwealth-ului”), a Frantei (Corsica), a Spaniei (Catalonia, Tara Bascilor), a Italiei (experimentele “Padania” si “Republica Venetia”) etc. Marea sansa le-a oferit-o, insa, spatiul exsovietic, unde au mers cu federalizarea pana la un stat minuscul, gen RSSM (Planul Kozac din 2003), marele lor obiectiv  constituindu-l, dupa victoria de moment a destramarii URSS, desprinderea si faramitarea, in faza a doua, a unor suprafete imense, cum ar fi cazul “Ucrainei”.
Ca mari succese pot fi inregistrate desprinderea Tarilor Baltice, proclamarea “independentei” unor foste republici sovietice, dar, mai ales, destramarea Cehoslovaciei si Iugoslaviei. Scenariul destramarii a vizat cu prioritate Romania, inca din 1989, dar interventia unor interesati (ungurii, prin declaratia de la Budapesta, Francois Mitterand, printr-o declaratie tot la Budapesta) a atras atentia, astfel ca interventia celorlalti factori a facut ca Romania sa scape pentru moment, dupa tentativa din 13-15 iunie 1990, “scenariul Bucuresti” mutandu-se la Belgrad. S-a profitat de lipsa de abilitate a sirbilor care nu au dus pana la capat mesajul banului croat Jellacic, omologul sirb al lui Avram Iancu, cel care proclama la 1848: “Fratilor, suntem fiii aceluiasi neam, vorbim aceeasi limba, avem acelasi sange. Doar bisericile ne despart, iar bisericile sunt rezultatul ocupatiei straine!”. El a cerut sarbilor, croatilor si slovenilor (sau, ca sa intelegeti mai bine, “moldovenilor”, “muntenilor” si “ardelenilor”) sa intemeieze un singur Regat, triunitar, sarbo-croato-sloven. Ceea ce s-a si intamplat la 1918. Si abia dupa 13 ani, sarbii si-au dat seama de greseala si au adoptat un nume comun: “iugoslav”. Un stat compus, enuntiativ, din trei parti, poate fi oricand spart in trei sau mai multe si a fost de doua ori in secolul trecut. S-a mers pana acolo incat s-au inventat, nu numai popoarele distincte “sirb, croat, sloven” ci si “musulman” (bosniaco-hertegovinean) si “macedonean”. Din fericire pentru noi, romanii, generatia pasoptista a respins darul otravit facut de Europa la 1859 – “Moldo-Vlahia”, care la 1918, prin asocierea Transilvaniei ar fi dus la aceeasi situatie “triunitara” si a proclamat, la 11 decembrie 1861, Romania. Numele dintotdeauna al teritoriului locuit de romani! Romania nu poate fi sparta in doua ca “Ro” si “Mania” decat de manelisti. Asta nu inseamna ca nu se lucreaza, si inca la greu, in privinta romanilor. Dupa ce s-au inventat, de catre serviciile germano-austro-ungare, un popor “ucrainean”, apoi, de cele sovietice, unul “moldovenesc”, cu concursul serviciilor germane s-a conturat, la Freiburg, in jurul silvicultorului Vasile Barba, comunist format la institutul Maxim Gorki, ideea ce romanii balcanici ar fi un alt popor, cu numele de “vlah”. Inca odata, observam ca nemtii nu au imaginatie, findca asta ar duce la existenta uni popor roman, complet inconjurat de poporul “vlah”, traitor, nu numai la sud de Dunare, dar si in Ucraina, Cehia, Slovacia si Ungaria. Din nenorocire, Vasile Barba a avut multi frati si surori care i-au incitat si pe aromanii primiti ca refugiati romani la nord de Dunare, cea mai activa fiind soacra dlui Mircea Geoana, ale carui prestatii ca ministru de externe au fost catastrofale pentru noi, ducand la cvasiunanima recunoastere in UE a “poporului vlah”. Inculti si paraziti, vechii nostri europarlamentari nu au avut nici o reactie la vremea respectiva, fiind la cumparaturi, sau au votat aiurea, stil “Degetu’ lu’ Toader”, fiind obligat sa se bata ca un leu pentru unitatea romanilor, “moldoveanul” Vlad Cubreacov. Mai mult, globalistii stipendiaza, astazi, ideea poporului “ardelean” si a limbii “ardelenesti”, care erau cat pe ce sa fie proclamate in 2003, in Congresul International, secret, de la Cluj, coordonat de Sabin Gherman, “satulul” de Romania. Luand in calcul si incultura monumentala a unor patriotarzi, care se vor, (in baza directivelor KGB, de distrugere a constiintei nationale a romanilor in deceniile V si VIII ale secolului trecut) “daci”,mai ramane sa proclamam un popor “banatean”, unul “ilfovean”, unul “oltean”, sau , de ce nu , unul “caleagrivitean”. Romania a rezistat si in 1999, cand globalistii, prin lojile masonice ale Frantei si Belgiei, au fost pe punctul de a impune secesiunea la Bucuresti. Intrucat presedinte al USA nu era o marioneta globalista, ci bietul Bill Clinton, pe care l-au compromis cu scandalul Lewinski, Marea Loja NATO si Marea Loja a SUA au intervenit in forta si ne-au salvat. Ramane de vazut ce ne rezerva anul acesta, dupa Conventul de la Bucuresti care a coincis cu vizita lui Joe Biden si proiectata “regionalizare” prin deloc necesara modificare a Constitutiei.
Cu Cehoslovacia, lucrurile au mers repede, datorita literatului tradator, Vaclav Havel. Acceptand acelasi dar otravit al Europei, in 1918, Ceho-Slovacia (sau cum am zice, ca sa intelegeti, Romano-Transilvania), cehii si-au pierdut, din nou, unitatea statala. Nesimtiti sau inculti, majoritatea europenilor au admis existenta a doua popoare: “ceh” si “slovac”.
Congresul Mondial de Isotrie Militara al CIHMC s-a desfasurat in 1995, la Praga. In fata generalimii euro altantice prezente, cehii si slovacii isi cereau scuze reciproc pentru ca nu au pregatit, inca, “dictionarele ceho-slovace” si-si vor tine comunicarile, fiecare in “limba lui”. Toate foloseau, insa, sintagma “Tarile Cehe”. Nici un cuvant despre Cehia. Mirosind intentia, am intrebat: “- Nu va suparati, ce inseamna Tarile Cehe?Am crezut ca numai noi, romanii, suntem singurii fraieri ai Europei, vorbind de Tarile Romane, cata vreme Italia si Germania, cu sute de statulete, vorbesc de Italia si Germania in Evul Mediu.” In acel moment, pe un ecran imens a aparut harta Cehoslovaciei interbelice, avand conturate statuletele cehe medievale. O voce din off, de tip “Armstrong”, intr-o engleza impecabila, s-a facut auzita: “- Tarile Cehe, locuite de unul si acelasi popor, poporul ceh, au fost urmatoarele: Bohemia, Moravia, Silezia, Slovacia si asazisa Ucraina Subarpatica. Observati, ca nici una nu se numeste Cehia, pentru ca Cehia sunt toate. Poporul ceh a avut, pana de curand, o patrie. Datorita dumneavoastra, n-o mai are. Poporul ceh va avea, insa, cu siguranta, candva, din nou, o patrie.” Apoi, s-au aprins luminile si, in timp ce generalimea occidentala se interoga din ochi, consternata, iar istoricii militari “cehi” si “slovaci” plangeau, dinspre partea romana s-au auzit injuraturi bastinase si cuvintele: “N-ati stiut ce faceti! Ati semanat vant, veti culege furtuna si la voi acasa!”.
Trei ani mai tarziu, in urma razboiului mediatic cu presedintele de atunci al Romaniei, eram pasaportat in Canada, pentru a invata, in Quebec, limba franceza, in cadrul unui program NATO spre studiere pe bani putini a comportamentului cobailor esteuropeni, in conditii de stres. Intrucat aveam 21 de ani de franceza acasa, am dat examenele de absolvire cu 4 zile inainte de a incepe cursul, cu rezultate mai bune decat decanul facultatii. Cobai perfect fiind, am fost transferat la un curs pentru politica de aparare in limba engleza, pe care nu o cunosteam, special organizat pentru „Grupul de la Visegrad”, in vederea integrarii in NATO. Protestand, ama aflat ca nu mai sunt ofiter roman, in baza unei legi idioate promovate in tara, care desfacea contractul de munca celor trimisi in misiune in strainatate mai mult de trei luni. Ca sunt ofiter NATO si voi redeveni ofiter roman pe 20 decembrie 1998. Am conditionat participarea de inscrierea oficiala a Romaniei, prin mine, la acest curs, intrucat, ca ofiter execut ultimul ordin primit de la superiorul direct. Asa am ajuns coleg cu militarii cehi, polonezi si unguri, pregatiti de doi ani de zile, in tara lor pentru integrare. Printre cehi se afla un pusti de 25 de ani cu ifose de „guru”, civil, personaj implementat de guvern in armata. I-am pus intrebarea: „- Care este diferenta dintre cehi si slovaci? – Ca de la cer la pamant! Sunt mai diferiti decat finlandezii de greci!” In ochii a 31 de militari cehi, de la locotenent la colonel, prezenti la discutie, bantuia pustiul Sahara. Dupa ce Ipochimenul a plecat, mi-au dat raspunsul: „- Diferenta dintre cehi si slovaci este de accent.Chiar mai mica decat la voi, intre olteni si ardeleni ca vorbire. –Cati mucosi din astia, care le stiu pe toate, cu creierul complet splalat, aveti? – Cu miile. – La noi, in Romania, s-au estimat, pana acum , vreo 40.000 cu diverse burse „Soros”. Dar omologul astuia, facut secretar general in armata, al doilea dupa ministrul Babiuc, are 28 de ani. Al vostru, la 25, detine recordul.- Astia sunt caii troieni ai Globalismului, astia si minoritatile. Noi, cei de 40 de ani, am fost cu grija sariti, pentru ca suntem pregatiti si intelegem prea multe.Bunicii kominternisti promoveaza nepotii de 20 de ani, usor de manipulat.- Si la noi e moda cu minunatul tineret, dar interdectia de promovare coboara la 35 de ani.Cu minoritatile cum stati? – Evident, in linia intai se manifesta, contra statului , ungurii, care mai folosesc, pentru abureala, termenul de maghiar.- La noi e si mai rau; folosesc inca doi termeni, la fel de lipsiti de orice legatura cu realitatea,”secui” si „ceangau”. Dar in prezentarea voastra de tara, am vazut ca aveti si o Regiune Autonoma Vlaha. Cine sunt vlahii? – Sunt pastori cehi, cu un mod de viata specific. Traiesc in munti. – Si cum spun, in graiul lor, la cuvantul „cheese”?- <Brenza>! - Adica, <branza>.E vorba de romani, fratilor. Vlah inseamna, numai, roman.Sunt urmasii bastinasilor pe care inaintasii vostri i-au gasit acolo. Tratati-i ca romani si va vor fi loiali, asa cum v-au fost de-a lungul intregii voastre istorii.Romanul este delasator in cauza nationala, slujeste excelent sub steag strain, dar nu se poate aduna sub steag propriu. – De ce? - Datorita napoleonismului nostru atavic. Toti vor sa fie sefi, toti se pricep la toate, toti vor sa conduca, nimeni sa execute. Asa ne-au zdrobit, asa ne manipuleaza, cunoscandu-ne psihologia colectiva.”
Cinci luni mai tarziu, ca absolvent, am participat la ceremonialul de inchidere a cursului si, dupa inca doua saptamani, ca sef al echipe romane, la cel similar al inchiderii cursului de limba franceza. Procedeul era urmatorul: intra cimpoierul cantand si sambelanul anunta „Vorbeste Maiestatea sa, regina Marii Britanii!”. Si toasta, pe post de „regina”, comandantul scolii: „Au cuvantul presedintii Ungariei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Romaniei etc.”  Eu am toastat in calitate de „Emil Constantinescu, presedintele Romaniei”. Dupa ceremonial, decanul, ca sa mai imblanzeasca atmosferea, s-a adresat sefului delegatiei slovace la cursul de franceza: „ -Ce zici, colonele Zvirlo? Cum e, sa ai si tu acum o taraa ta si o armata pe care sa le reprezinti?  Bietul slovac s-a inecat, ofiterii cehi si slovaci, prezenti, au scapat furculitele in farfurie. M-am simtit dator sa intervin: „- Majestate, va raspund eu, ca neutru, pentru ca sunt roman si ca specialist pentru ca sunt istoric.Slovacii si cehii sunt unul si acelasi popor ceh. A spune ca slovacii sunt altceva, e totuna cu a spune ca cei Auvergne sau din Gasconia nu sunt francezi, ci alte popoare. Ati fost pacaliti sa le distrugeti tara.Si ei, toti, spera ca vor reusi sa si-o refaca.”  Toti militarii cehi si slovaci prezenti au ridicat cupele strigand: „Traiasca Emil Constantinescu, presedintele Romaniei!” Ce gandeam eu despre Milica din Tighina, a alta poveste!
Militarii! Singurul adversar profesionist, care s-a impotrivit pretutindeni si se impotriveste nebuniei globalist-comuniste. Militarii au stopat globalizarea Chinei in 1989, in Piata Tien An Men, zburatacind Coloana a V-a „Feng-Shui”, a pseudointelectualitatii chineze tradatoare sau doar ametite de sloganurile „libertate” si „democratie”, pana in Canada si SUA. Militarii au reusit, cu greu si enorme sacrificii, sa intoarca situatia si in spatiul rus. Bizar este faptul ca, disparitia Imperiului Socialist si dezmembrarea, proiectata, teritorial a Rusiei, a inceput la Kiev, delegatia RSS Ucraina boicotand, la 25 noiembrie 1991, reinnoirea Tratatului Unional ceruta de Gorbaciov. La apelul la unitate, lansat de „Gorby”, la 3 decembrie 1991, comunistul Leonid Kravciuk, ales presedinte, a raspuns prin anuntarea, la 5 decembrie, a iesirii Republicii (Unionale) Sovietice Socialiste Ucraina din URSS. S-au asociat imediat „ursul betiv”, adica Boris Eltin, o clona a lui Bush in Federatia Rusa si, in egala masura, manipulatul globalist, Stanislav Suskevici, presedintele Sovietului Suprem din Belarus. La 7-8 decembrie 1991, la Belovejeskaia Puscia, langa Minsk, cei trei au decis: „URSS isi inceteaza existenta ca subiect de drept international si realitate geopolitica.”  Gorbaciov a calificat evenimentul drept o „greseala istorica....ilegala si periculoasa”, „o lovitura de stat”, „o pagina neagra in istoria Rusiei si a Uniunii Sovietice”. El a facut apel la presedintii statelor europene si la cel al SUA, care i l-a trimis, degeaba, pe secretarul de stat, James Baker.
La 12 decembrie 1991, Leonid Kravciuk a declarat toate unitatile Armatei Rosii din Republica Sovietica Socialista Ucraina, ca parte integranta a Ministerului Apararii din Ucraina. Ceea ce explica de ce astazi trec in masa de partea Patriei Mama. Petru ca Rusia s-a nascut la Kiev, nu Ucraina! Ca proiectie statala, aceasta a fost inventata la Liov, abia in 1894, de serviciile germano-austro-ungare. La 11 decembrie 1991, structurile de stat unionale isi incetasera existenta, iar la Alma Ata s-a dat Declaratia de constituire a CSI, cu resedinta la Minsk. In aceste conditii, Gorbaciov a apelat la George Bush si a obtinut ca mostenitor si inlocuitor al URSS la ONU sa fie Federatia Rusa, iar CSI sa fie sprijinita, dupa care si-a dat demisia, la 25 decembrie, concluzionand: „A invins linia orientata spre dezmembrarea si separarea statului!”  Marcand evenimentul ca pe o victorie definitiva a Globalismului, adica a neoconservatorilor concentrati in Partidul Republican, Brent Sowcroft, consilier pe probleme de securitate nationala la Washington, proclama: „Ne-am straduit, din toate puterile, sa impingem URSS in aceasta directie, intr-un asemenea ritm incat aceasta sa nu provoace e explozie la Moscova, cu atat mai mult o confruntare globala, ceea ce istoriceste adesea s-a intamplat in timpul convulsiilor dinaintea mortii marilor imperii. Noi ne-am jucat rolul in pregatirea deznodamantului favorabil al acestei mari drame........”
Globalistii nu au tinut, insa, cont de rezistenta militarilor care depusesera juramant de credinta tarii, nu conducatorilor si a serviciilor speciale, in mod deosebit a GRU. Dupa tentativele, cu greu infrante ale generalului Rutkoi si ale fratilor Lebed, Rusia a iesit la liman prin aducerea, de catre militari, la putere, in martie 2000, a lui Vladimir Putin. De parere ca disparitia imperiului multisecular rus a fost „cea mai puternica catastrofa geopolitica a secolului”,iar pentru rusi o „adevarata drama”, acesta a trecut la refacere, proclamand „Dictatura Legii” si construirea unei „Verticale a Puterii”. Ofiter operativ, seful „merkel-ilor” est-germani, Putin este, incontestabil, marea personalitate politica a acestui inceput de mileniu dar si un adversar nativ al romanilor. Daca as avea curajul, as pune, retoric, intrebarea: ”A fost vazut, sau nu., Vladimir Putin, alaturi de unul dintre actualii sai ministri, in Bucuresti, la Hotel Ambasador, in dupa amiaza zilei de 19 decembrie 1989?” Intrucat nu am curajul necesar, las aceasta intrebare si raspunsul aferent, ca mostenire, istoricilor si jurnalistilor romani ai viitorului.
Vladimir Putin a oferit tineretului scoala, distractie si locuri de munca, i-a arestat pe marii globalisti, transnationali miliardari sau i-a obligat sa fuga in Occident, a preluat sub control total, domeniul strategic al industriei energetice si a transat problema supradrepturilor „calului troian” al minoritatilor etnice, declarand, in fata Dumei de stat, fara drept de echivoc: „In Rusia traieste poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al vreunei minoritati; acestea trebuie sa respecte Rusia, pe rusi si legile, fara sa ceara favoruri speciale sub pretextul ca sunt discriminate; cine face altfel este invitat sa paraseasca imediat Rusia!
Nu Rusia ar nevoie de minoritati, ci ele au nevoie ca Rusia sa le primeasca, sa le ofere adapost, locuri de munca si hrana; in Rusia traiesc doar rusi!”A fost inteles si urmat, din pacate, pana acum, doar de premierii Slovaciei si Australiei.
Din infrangere, neoconservatorii au inteles ca trebuie sa distruga toate structurile militare pentru a distruge statele. Din aceasta ratiune s-au nascut noile revolutii „portocalii” si pachetul de masuri antimilitari, implementat pentru prima data in Romania, cu incepere de la 27 decembrie 2008, de catre „portocaliul” Traian Basescu. Din ratiuni opuse, a inceput sa prinda contur, insa, si confreria internationala a militarilor care isi protejeaza statele impotriva comunismului/globalismului. Acesta este contextul in care, in cea mai dezavantajata tara, datorita inexistentei unei clase politice si a unei elite intelectuale nationale reale, s-a nascut, din nevoia de autoprotectie si protejare a statului, in „noaptea lunga a romanilor” si SCMD.
Despre toate acestea, insa, in cele ce vor urma..........
(VA URMA)

Col.(r) dr. Mircea Dogaru

Presedintele SCMD

Jocul de-a mobilizarea 11

$
0
0
“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a XI-a

XIII. INTRAREA ROMANILOR IN NOAPTEA ISTORIEI

Cand batranul comunist-globalist, Silviu Brucan, ne-a facut „stupid people”, prezicandu-ne „desteptarea”dupa 20 ani, toti ne-am burzuluit, l-am urat si injurat. Stiind mult mai multe decat noi, bietul om facuse o analiza corecta, dar nu tinuse seama, insa, de specificul romanesc ce consta in „saritul calului”. Au trecut, nu 20, ci 25 de ani si noi suntem inca in „tunel”, cautand, probabil, la capatul gresit „luminita” pe care ne-o promitea, in ’96, CDR-ul care pare a se recoagula astazi ca dreapta basista. Dar avem o scuza! Cei 25 de ani de „circ” fara „paine” abatuti asupra noastra se adauga celor trei decenii de pregatire intensa si profesionista, de catre interesati, a „revolutiilor spontane”. In „Noaptea Istoriei” am intrat, nu in 1989, ci in 1978. Ca semnal al trecerii la etapa decisiva, fuga lui Pacipa a insemnat, nu numai adaugarea la cele 8 miliarde USD, paguba produsa de cutremurul din ’77 a inca 7 miliarde USD, ci si demantelarea serviciilor noastre de informatii si contrainformatii. Ori, fara informatii, orice armata, oricat de mare, devine o biata turma de sacrificiu. Inconjurat de „curticeni”, Geniul Carpatilor si-a sapat singur groapa, masurile sale logice transformandu-se, in practica, in dezastre economice care au adancit criza indusa, individul fiind usor de manipulat pe tema „iconomiilor”. De pilda, Canalul Dunare-Marea Neagra. Planul initial prevedea construirea unui canal pe care sa intre, direct din Marea Neagra, vasele de tonaj mic si mediu si sa navigheze pana la Viena. Era o rasturnare geostrategica fara precedent. Din antichitate se stie ca cine detine gurile fluviului controleaza in intregime fluviul si Europa. Rusii ne smulsesera controlul, odata cu Basarabia in 1940, devenind riverani. Canalul ar fi scurtcircuitat Bratul Chilia, aducand miliarde exclusiv Romaniei si impunand-o ca decidenta pe Dunare. Sub pretextul „iconomiilor”, Ceausescu a fost prostit sa accepte modificarea proiectului si s-a ajuns la actuala artera, aproape inutilizabila, necesitand transbordarea marfurilor pe barje, cu costuri mari si ritm lent, plus o eventuala reimbarcare. Putea conveni UE sau Rusiei Canalul? Si asa, plata ne-am primit-o, prin sabotarea senalului navigabil dunarean cu nava Rostok, in paralel cu desfiintarea Directiei Lucrari in Economia Nationala a Armatei, ca sa nu putem interveni, in vremea ministeriatului „portocaliului” Basescu la Transporturi. In paralel, rusii, prin intermediul ucrainenilor, ne-au inlaturat complet, prin amenajarea canalului Valcov, care sa le dea lor controlul exclusiv pe fluviu. Ca subminarea economiei nationale sa fie completa, toti pilotii fluviali au fost concediati, preluati de firma unui „ucrainean” din Galati, care a facut propaganda printre primarii Deltei, in ’90-’92, pentru „reintregirea” acesteia in cadrul „Ucrainei”. Tot „coincidente”, sunt, probabil, desfiintarea, exact atunci, a granicerilor, ca sa nu avem cu ce interveni si transformarea lor in politie de frontiera. De asemena, tentativa navei ucrainene Aura de a ermetiza complet Bratul Chilia, prin provocarea unui accident cu epava Rostok. Desi platit de ucraineni, din fericire, pilotul era roman si a salvat situatia in ultima secunda.

Pe aceeasi directie, „Amenajarea Complexa a Raului Dambovita” trebuia sa transforme aceasta apa intr-o Sena a Bucurestiului. Tot sub pretextul „iconomiilor”, agentii l-au prostit pe Ceausescu sa accepte modificarea proiectului initial, sa renunte la cursul continuu si la podurile inalte pe sub care puteau trece vaporase, rezultatul fiind cel care se vede. Era batran, era bolnav, dar inca nu se tampise de tot. A acceptat ideea ca poate acoperi datoriile din exporturi, in special agricole, pe principiul taranesc „jumatate la export, jumatate la populatie”. I se raporta in fals ca avem o „productie record de 32 de milioane tone”, „o productie revolutionara”. Batranul vorbea singur in fata garzii: „Auzi, de 32 milioane tone. Astia isi bat joc de mine. Uita ca sunt de la tara si stiu cat da un hectar.Cred ca nu sunt nici jumate.”  Dupa care dadea ordinul telefonic: „Bine mai, dati 8 milioane la export si restul la populatie.” Dar erau 7 milioane de toate, fiindca Ceausescu nu isi dadea seama ca minciuna pleca de la comuna, unde primarul dubla productia din condei, la judet era din nou dublata de primul secretar si, cand ajungea la ministru, atingea proportii galactice. Mare succes globalist! Romanul era lovit in stomac fara drept de apel si pregatit pentru „revolutie”, iar „multiubitul Fiu al poporului” urat de toata lumea, fara sa priceapa de ce. Ca „bonus”, a fost distrusa armata, bagata, din ratiuni economice, in marile constructii, in minerit si, mai ales, in agricultura. Stie din interior, portocaliul Basescu, de ce ne insulta! Adio arme! Adio pregatire de lupta! Pentru ca se economisea benzina. Adio aplicatii si trageri! In deceniul IX, armata ajunsese principala forta de productie a tarii si principalul contributor la buget, in locul CAP-istilor, minerilor, constructorilor, care iau astazi pensii, in buna masura, de pe urma ei. Sutele de morti, ofiteri, de subofiteri si soldati in accidente de munca, erau cu grija escamotate pentru ca „tovarasului” nu i se putea raporta ca au murit militari, acolo unde oficial nu existau fiindca erau sectoarele de munca ale garzilor patriotice, CAP-istilor studentilor sau elevilor. Drept urmare, in decembrie 1989, soldatii, si la armata si la trupele de securitate, habar nu aveau ce inseamna o arma, cum se incarca si cum se trage. Ii instruiau „profesionisti” de pe margine, indemnandu-i sa traga in simulatoarele aduse de Sergiu Nicolaescu, din Germania, pentru noua lui versiune de „August in flacari”. Masura a avut insa si o urmare neasteptata. Prin’87, bolnav, Ceausescu a fost internat in spital, unde, de plictiseala, a citit cartea politista a lui Petre Salcudeanu (viitorul ministru PSD-ist, depus de SPP in actiunea „Chilotii in vine”) – „Bunicul si o lacrima de fata”. Actiunea se petrecea undeva in Ardeal, unde o tanara tehniciana de 22 de ani fusese gasita moarta, asasinii simuland violul drept cauza. Finalul era apoteotic. Fusese ucisa in urma unui complot pus la cale de presedintele CAP, seful de post, secretarul de partid, popa, directorul scolii et. , adica de toate notabilitatile localitatii. Batand cu pasul terenurile, fata constatase ca in acte erau 3.000 de hectare cultivabile, dar in realitate se cultivau 6.000, pentru a mari artificial productivitatea raportata la hectar. „Da’ daca o fi adevarat?”. Fara sa stim de ce, noi, istoricii militari, am primit de la ministru ordinul ca, in doua luni, sa ii punem pe masa situatia terenurilor agricole ale Romaniei, de la 1812, pana in aprilie 1944. Consternati, ne-am apucat de treaba, 24 de ore din 24 si am realizat-o. In 1990, aveam sa aflam ca Ceausescu ceruse aceeasi situatie de la Ministerul Agriculturii si, sa vezi dracie! Din raportul nostru rezulta ca, fata de Antonescu, in aprilie 1944, cand nu avea jumatate de Ardeal, NE Moldovei ocupat de rusi, cand nu fusesera desecate Baltile Brailei, Ialomitei, lacurile Greaca, Potelu etc., Ceausescu avea cu 2, 5 milioane mai putin. Iar fata de raportul Ministerului Agriculturii, diferenta se marea la 3 milioane. S-a deslantuit ancheta, ajungandu-se la concluzia ca mai toate CAP-urile ascundeau hectare, care existau fizic, dar nu in acte, ancheta stopandu-se cand s-a demonstrat ca si Complexul Scornicesti ascundea 12.000 de hectare. Tanar inca si naiv, am lansat in 1990 intrebarea care mi-a adus prima amenintare telefonica si anonima cu moartea: „Ce s-a intamplat cu cele 3 milioane de hectare agricole, care nu exista nicaieri in acte, dar exista fizic, in conditiile in care restituirea catre fostii proprietari mai mult nu se face decat se face?” Plin de elan, dupa numai doua saptamani, am fost din nou amenintat cu moartea, telefonic, pentru ca, intr-o emisiune „Pro Patria”, sub pulpana prietenului Valeriu Pricina, imi incoltise si lansasem alta idee traznita: „Ii cautati pe teroristi? Ii gasiti pe listele ICRAL-ului! Cautati grupurile de indivizi care au cumparat in 1988 – 1989, case in zone demolabile, pe nimic si, in centrul lor, il veti gasi pe acela care stia deja ceea ce avea sa se intample in Romania.”

Un alt exemplu l-ar putea constitui distrugerea sistematica a invatamantului, prin deturnarea ideii logice de „imbinare a teoriei cu practica”. Locotenent fiind si cercetator la CSCITM, contiuam sa predau ore de istorie la Liceul 13 PTTR, unde eram diriginte la clasa XI. La o sedinta cu parintii, acestia m-au intrebat: „- Ce or sa iasa copiii nostri, dupa absolvirea acestui liceu? – Cretini cu diploma. Sunt intr-a XI-a, dar, ca nivel cunostinte, nu depasesc clasele V-VI din vremea dvs.Au trecut 3 luni si inca nu au definitivat orarul. Dupa cheful profesorilor, au 6 ore de matematica, fizica chimie intr-o zi si a doua zi, sport, muzica si mai stiu eu ce! Mai mult, au doua saptamani scoala si una sau doua practica. Carte nu invata ca vine practica, iar la practica joaca fotbal. Cand imi vine randul sa ii prind la cursuri, trebuie sa ii duc ba la blocuri in constructie pentru curatenie, ba la sosea, cu steaguri, ca vine Brejnev, ba la agricultura,  la cules porumb. Daca nu puneti piciorul in prag, sa fie comasate orele de clasa si practica s-o faca la sfarsit, tot comasat, nu-i pregatiti nici pentru carte, nici pentru munca. Eu nu am ce face pentru ca, deja, m-am certat cu inspectorii de la minister, ca de ce nu am incheiat situatia la clasa < X>. - Pentru ca nu i-am vazut nici o zi la fata, decat in prima zi de scoala, cand ne-am prezentat reciproc.- Pai le puneti o nota, o inmultiti cu doi, aia e si nota la teza,  impartiti la doi si asta e rezultatul. – Si pe ce le-o pun? Pe faptul ca isi cunosc numele?” Tovarasul Smarandache nu a stiut ce sa-mi raspunda. Dar raspunsul la intrebarea pentru ce pregateam elevii, l-am aflat in decembrie 1989: ii pregateam pentru strada, ca masa de manevra. Dovada ca 75% din mortii „revolutiei” au fost minori, stersi astazi de la drepturile acordate parintilor, prin globalista Ordonata 11/2014, care inlocuieste revolutionarii cu detinutii politici. Supravietuitorii au avut sanse, fiindca, de prin’90, au ajuns direct ministri. „Minunatul nostru tineret, necontaminat de comunism!”  urla Doina Cornea, soacra Serviciilor franceze si mama coautoarei Declaratiei tradatoare de la Budapesta in privinta Transilvaniei, Ariadne Combes. „Tinerii nostri!” mieuna Blandiana, mama motanului „dizident” Arpagic, in fruntea fanilor tineri manipulati sa se prostitueze politic. „Comunistilor, voi militarii sunteti retrograzi, o sa va luam capetele la toti. Inca existati, pentru ca asteptm sa creasca tinerii nostri!”  imi batea cu pumnul in masa in martie 1990, (pentru ca indraznisem sa declar ca participarea academicianului Stefan Pascu la Congresul Mondial de Istorie de la Madrid este benefica pentru noi, dat fiind ca primise acceptul a 38 de mari istorici sa participe la o masa rotunda pe tema istoriei romanilor) fosta mea secretara de partid, tovarasa Zoe Petre, autoarea candidaturii la presedintie a lui Emil Constantinescu si viitorul lui „guru”.

In conceptia comunista, bunicii kominternisti ne-au sarit ca generatie, apeland la fiii lor din generatia Petre Roman si la stranepotii cu cas la gura, buni de sacrificat pentru ca nu intelegeau nimic. Aceasta este generatia de sub 40 de ani, scolita de-ti vine sa plangi, specialista in „apcize”, pe care se bazeaza, astazi, Victor Ponta si el crescut in lozincile post revolutiei. Cum vechii kominternisti fusesera usuiti de Dej si Ceausescu, se repliasera in posturile calde de modelare a imaginii: radioteleviziune, presa scrisa, revistele de cultura, Uniunea Stalinista a Scriitorilor etc. si s-au pus pe facut „imagine” in tara si in afara in deceniul pregatitor, avandu-i pe „odiosii securisti” pe post de curieri la Europa Libera si raspandaci in interior: „Opriti, fratilor Congresul, ca va moare realesul!”; legarea, la propriu, a covrigilor de coada maidanezilor Capitalei (bunicii „cainilor comunitari” de azi); a perelor in plopii din Grozavesti (dupa discursul lui Ceausescu despre infrangerea Socialismului ”cand va face plopul pere si richita micsunele”); lansarea la apa a cosciugelor pe Dambovita cu efigiile cuplului dictatorial etc. Tanar si naiv fiind, am fost si eu angrenat in marea campanie de pregatire psihologica si indobitocire a romanului, in vederea manarii lui in strada, fara sa stiu.

In 1988, am primit ordinul, din partea ministrului Apararii, prin seful Departamentului Aviatiei Civile (pentru ca eram detasat in economie), sa scriu lucrarea „Dracula. Mit si realitate”, in urmatoarea structura: 70 pagini adevarul istoric, 70 pagini aparitia mitului, 70 pagini documente. Cartea era solicitata de istoricul italian Lauro Grassi, urma sa apara la Editura Xenia  din Milano, care remitea institutiei mele 1000USD si publica, la schimb, o carte a lui Mario Ruffini despre Transilvania, extrem de stanjenitoare pentru unguri. „Am inteles, sa traiti!”, am executat si, prin inscris oficial, i-am trimis manuscrisul lui Ioan Talpes la Editura Militara. Acolo, 2 treimi din manuscris s-au pierdut (partea documentara si analiza mitului), scandalul durand pana la „revolutie”. Devenind, dupa decembrie 1989, „mare si tare”, l-am bombardat cu scrisori pe Lauro Grassi, privind publicarea, fara raspuns. Ne-am intalnit in toamna lui ‚90, la Madrid, unde l-am abordat direct. Uluit, omul mi-a spus:”Credeam ca tu si noul tau general, presedinte al comisiei romane, sunteti niste nebuni! Habar n-am despre ce vorbiti! – Cum domnule, ca am intreg dosarul? N-a fost creierul lui Ilie Ceausescu, Ionescu E.Mihail, insotit de capitanul Ilie Schipor, la dumneata, acum doi ani? – Ba, da. – Si n-ati tratat aparitia unei carti „Dracula”? – Am vorbit despre colaborare pe al II-lea Razboi Mondial. - Pai ala, la intoarcere, a pus un intreg mecanism in functiune si am muncit, ca un nebun, la cererea ta. Uite actele! – Auzi, cand se intampla chestia asta?- In februarie 1988. – Aha! Si ce mit circula atunci, legat de Ceausescu? – Mitul Ceausescu – Nero. Nero a distrus Roma, asta satele. – Si cine dracu , crezi tu, ca a uzit in Rusia, in Germania sau in SUA de Nero? Era prea elitista chestia! Trebuia altceva! Ia, adu-ti aminte, ce s-a intamplat, dupa ce Talpes ti-a ratacit partea documentara? – A aparut mitul Ceausescu – Dracula. Adica, vampirul care suge sangele poporului!- Ei, vezi? De Dracula a auzit tot prostul. Era nevoie de un fraier sa stranga documentatia pentru justificarea evenimentelor sangeroase, deja, pregatite. Ala ai fost tu. Dar fii atent, pentru ca sunt foarte economi, folosesc acelasi material de mai multe ori. Vezi sa nu apara si cartea!” Dupa numai cateva luni, chemat la refec, impreuna cu sefii mei, de ministrul adjunct al Apararii, pentru ca ne opuneam revenirii globalistilor in Comisia Romana de Istorie Militara, am vazut, pe biroul demnitarului, semnalul cartii; coperta mea, titlul meu, dar alt nume: Kurt Treptow. Agentul strecurat in Romania, pe post de istoric, de neoconservatori, in 1988. Cel sustinut caineste de Troika istoricilor militari, ajunsi din ceausisti, mari europenisti, dupa evenimente. Cel arestat pentru pedofilie, la cererea expresa a FBI-ului, pentru ca americanii descoperisera ca inclina cam mult spre Germania, patria bunicului sau, amiralul Von Treptow. Cartea era o culegere de studii a acolitilor de la Insitututl N. Iorga, Treptow semnand exact partile care-mi disparusera mie. Am oprit publicarea in faza de semnal, sub amenintare, declansand razboiul mediatic pe care respectivul ministru adjunct avea sa-l piarda in fata mea in 1992. Cartea am publicat-o, in 1994, la Editura Ianus, cu intrega poveste.

Salvat in extremis, in decembrie 1989, de acuzele de „tradator al istoriografiei militare”, revenit din misiune pe data de 17, am constatat ca din blocurile militare de la Gara de Nord, ofiterii fugeau ca iepurii, la alarma. Se daduse indicativul „Radu cel Frumos”. Intrucat nu am reusit sa prind pe nimeni la telefon de la armata, i-am luat pe cunoscutii mei „securisti”, la rand. Toti erau acasa si habar nu aveau ce se intampla. In final, am dat de fostul complice al nostru din 1985 in scandalul cu analiza istoricilor, „Valer Pop”. L-am rugat sa se intereseze, sa afle ce se intampla, pentru ca eu nu stiu ce sa fac, fiind detasat in economie. Dupa o jumatate de ora m-a sunat, plangand la telefon: „- Unitatea ta e TAROM, te duci acolo si nu pleci, indiferent cine va  da ordinul sa plecati acasa! Si, tine minte........ suntem noi amici? – Da. – Daca esti acolo, in unitate,  ai o arma in mana si ma vezi pe mine venind spre tine in noptile urmatoare, nu ma intreba de sanatate, impusca-ma imediat. – Atat de grava e situatia? – Da. Astia vor sa ne lase fara tara”  Asa am intrat in ceea ce viitorul meu amic, luptatorul de pe inaltimile Golan, scriitorul si regizorul francez de origine romana, Tudor Eliad (Perahim), avea sa defineasca, in subtitlul la cartea sa „Timisoara mi amor”, drept „O coproductie franco-ungaro-americano-hispano-sovieto-italiano-polonezo-norvegiano - bulgaro-germano-iugoslava si Televiziunea Romana Libera”. Prima „revolutie televizata” a lumii, un spectacol de sunet si lumini, sustinut in direct, pe melodia „Mircea, fa-te ca lucrezi!”, de scriitori, poeti, regizori, scenaristi, actori, publicisti, foste amante a nomenclaturii comuniste si alti pregatiti in „laboratorul„ lui Gogu Radulescu de la Comana, care ne-au isterizat, trimitandu-ne sa aparam cu pieptul gol televiziunea, ce putea fi oprita printr-o simpla apasare de buton, ne-au adus la marginea nebuniei cu zvonuri despre otraviri si actiuni teroriste, pentru a masca adevarul! Adevar ce a scapat in amintitele cuvinte ale lui Brucan, adresate lui Petre Roman, favoritul lui Francois Mitterand: „Nu te baga, lasa-l pe asta, DEOCAMDATA, pentru ca pe tine nu te cunoaste, INCA, nimeni!” Deci, nu Iliescu era „pregatitul”, el trebuia doar sa asigure tranzitia de cateva luni, ca in toate tarile din Est spre acapararea puterii de catre „omul providential”. Dar, la noi, fiind multi competitori, a iesit totul pe dos. Oficialul puterii bipolare americano-ruse, Dumitru Mazilu , a fost maturat, fostul coleg al lui Gorbaciov, de camin studentesc, Vladut Nisipeanu, a disparut in Istorie, iar favoritul neoconservatorilor americani, Volodea Tismaneanu, fost lector al CC al PCR, marsrutizat, prin Mexic, in SUA si propus de grupul „Agora” la functia suprema, a ajuns prea tarziu, ca venea prea de departe. La fel a patit si Ioana Bratianu, venita de la Versoix, care l-a gasit instalat, in fotoliul liberal, pe un fost subaltern al sau, sot al maiorului DIE – Dina. Agentii tuturor serviciilor ne-au invadat, cei bastinasi, fosti profitori ai vechiului regim, au trecut la „marea naparlire”, iar noi am fost manati spre Niciunde si spre Nicaieri si deposedati, rapid, de troika Isarescu–Roman–Stolojan, de tot ce aveam ca popor si ca sperante individuale de realizare prin munca.
Nu putem incheia, insa, fara a reaminti ca primul ordin al noii „puteri” – „Numesc ministru al Apararii Nationale pe tovarasul Victor Atanasie Stanculescu!” a fost calcat, imediat, in  picioare ”Nu, e tovarasul Militaru aici!”, a urlat corul vechilor agenti KGB si GRU, dirijati de Mihai Lupoi si un amiral fara flota. Speriat, Iliescu a reconfirmat numirea spunand „Eu nu ma pricep la treburile dvs. militare. Procedati cum e obiceiul la armata!”  Obiceiul, adica regulamentul prevedea, in conditiile date, preluarea functiei de ctare prim loctiior, adica tot de Stanculescu. Numai in stare de razboi declarat, sarcina ar fi revenit sefului SMG. Dupa cateva ore ne-am trazit cu Militaru, numit ministru. Cine l-a numit, peste ordinul lui Iliescu?

Ca multi ofiteri, am pus mana pe „scurtul militar” si am intrebat, cui i se subordoneaza armata? Raspuns:”Din acest moment, pe teritoriul Romaniei, nu se executa nici un ordin care nu vine de la Stanculescu sau Gusa! - Dar astia nu se inghit, fiindca Milea l-a numit pe Gusa sef de stat major, direct din comandant de divizie . – Termina cu prostiile, sunt cei mai buni prieteni, sunt ca fratii. – De cand? – De doua ore.- Aoleu, asa e de grava situatia? – E atat de grava, ca pana maine dimineata e posibil sa nu mai avem tara!”

Dar, despre minunile „post revolutiei” (dupa unii, post lovilutiei), in cele ce vor urma..........


(VA URMA)

Col.(r) dr. Mircea Dogaru,
Presedintele SCMD


Jocul de-a mobilizarea 12

$
0
0

“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a XII-a

XIV. COMUNISMUL/GLOBALISMUL IN OFENSIVA. OBIECTIV ROMANIA (1989 – 2014).

La 22 decembrie 1989, Socialismul a fost invins si in Romania. In locul Capitalismului (neoliberalism), preconizat si pentru noi de alianta statala amaericano-rusa, ne-am trezit sub asaltul comunismului/globalismului, orchestrat de neoconservatorismul american si european. Romania a ajuns o prada si a platit cu sange indrazneala de se impotrivi politicii de credite inrobitoare, patrunderii transnationalelor prin bunurile de consum contrafacute, de a visa o banca a Lumii a treia etc. Ca suprema umilinta, poporul roman a fost transformat in asasin in ziua de Craciun.

Obiectivele comunismului autentic, adica ale globalismului neoconservator, au fost si au ramas:
  1. Impiedicarea, pe orice cale, a trecerii la liberalism (capitalism);
  2. Distrugerea capacitatilor de productie concurentiale si eliminarea Romaniei din tranzitul mondial de valori;
  3. Adjudecarea tuturor bogatiilor solului si subsolului prin jefuirea ca-n codru;
  4. Impiedicarea unirii cu „Basarabia”;
  5. Distrugerea capacitatii de aparare;
  6. Sfartecarea teritoriala prin, deloc necesara, „regionalizare”.
Impiedicarea trecerii la liberalism s-a putut face cu ajutorul unor experti globalisti, gen Mugur Isarescu, Petre Roman, Theodor Stolojan si a fost sesizabila din prima secunda a postrevolutiei, prin anularea pasilor facuti de Ceausescu in aceasta directie: „partile sociale”, in fapt actiuni, detinute de cetateni in intreprinderile productive au fost imediat inapoiate detinatorilor, ca „restituiri”, facandu-se si o abila propaganda impotriva „comunismului” care i-a jefuit pe cetateni. Naivii le-au luat bucurosi ca-si pot cumpara trei surcele, fara a sesiza ca li se rupe legatura cu fabrica si ca se poate dispune de soarta acesteia prin anihilarea vointei „colectivelor de oameni ai muncii”, in fapt a actionariatului. Intreprinderile au fost capusate de firme fantoma, falimentate prin intreruperea circuitului aprovizionare cu materii prime – productie-vanzare, apoi vandute pe nimic unor intermediari ai transnationalelor, sub sloganul „privatizarii”. Tarziu si-a dat seama romanul ca „privatizarea” inseamna in fapt desfiintare, pierderea locurilor de munca si transformarea lui in paria.
Pentru agricultura s-a folosit conceptul  magnatilor unguri de la sfarsitul secolului XVIII – „Restitutio in integrum”, vizand intoarcerea romanilor la starea de robie de dinainte 1785, cand, in urma revolutiei lui Horea, imparatul Iosif al II-lea ii eliberase din iobagie.

CAP-urile erau asocieri in baza proprietatii colective si puteau fi transformate in 24 de ore, ca in RDG, in societati pe actiuni. Apelandu-se la gargara anticomunista, s-a trecut insa la restituirea aleatorie, nu a loturilor avute la intrarea in asociatie, ci doar partial a unor terenuri echivalente necomasate si fara a scoate o vorba despre inventarul de masini, utilaje si animale avut initial. Propagandistic, legea prevedea restituirea proprietatilor mobile si imobile luate dupa 6 martie 1945. In realitate s-a mers pe „restituiri” pana la „comunista” Maria Tereza sau comunistii Iosif al II-lea si Ferdinand Intregitorul. Ungurii, indeosebi, au solicitat, prin „eroul” Laszlo Tokes, proprietati pierdute de grofi la carti, confiscate cu despagubire prin reforma agrara a lui Ferdinand I ( a se vedea procesele „optantilor”), confiscate pentru colaborationism cu nazismul si crime de razboi, dupa 1944, sau inexistente. Cu mult tupeu, au transformat, in drept de proprietate, un drept de folosinta in contul obligatiilor militare feudale („composesoratele”), desfiintat de imparatul Franz Joseph in 1849, au inventat inexistenti subiecti de drept juridic (ex. „Status-ul Romano-Catolic”) sau au reclamat direct proprietatea statului roman, ca mostenitor al statului Habsburgic dupa 1918, profitand de faptul ca, la trecerea in proprietatea de stat, nu s-a facut intabularea fostelor proprietati habsburgice. S-au adaugat falsuri si uzul de fals, peste 60 % din cei improprietariti neavand un drept real. GAS-urile au fost distruse, sistemul de irigatii la fel, fermele model jefuite si desfiintate, apoi pamanturile au fost cumparate pe nimic, prin intermediari, de state straine (ex. Italia, Ungaria, Cipru) sau transnationale. Iar naivii au fost indemnati sa consume, adica sa-si arunce banii pe nimicuri. Cand se va face o investigatie la Sibiu, de exemplu, asupra modului in care primarul Johannis i-a scos pe romani din centrul orasului, inventand proprietari germani dupa repararea cladirilor pe banii cetatenilor, falsificand testamente (ex. pretinsa mostenire a catolicului Bruckenthal, de catre....  „Biserica Evanghelica”) sau daca vor fi facute publice metodele de „restituire” in „Dosarul Nana”, vom intelege cum am fost spoliati si distrusi ca natiune si ca stat. Ca toate acestea sa se poata intampla, s-a inventat un slogan, pe care Ion Iliescu, permanent atacat si timorat de amitirea trecutului sau tovarasesc, l-a inghitit si reprodus pe nerumegate, „Avem nevoie de o clasa bogata!”  Prin aceste cuvinte s-a dat frau liber la furtul generalizat. In secunda urmatoare, globalistul, din tata in fiu, Petre Roman, proclamand industria romaneasca, concurentiala in multe domenii (echipament si utilaje de forare, masini agricole, produse chimice,etc.), „un morman de fiare vechi”, a produs NATIONALIZAREA. Juridic, proprietar asupra subsolului, solului, intreprinderilor, cladirilor etc. era poporul roman, statul fiind angajat de el ca administrator. Petre Roman a transformat statul in proprietar, cu concurs extern, declansand distrugerea si vinderea la bucata. Au fost multi complici, adica multi profitori, veniti din afara sau din interiori, cu pantofii scalciati si nadragii rupti in fund, sa care cafele si Cola politicienilor inventati peste noapte si azi sunt mari miliardari. Estimarea este ca, la peste 200 de miliarde Euro, jefuite, sub diverse forme, de transnationale, se adauga peste 100 de miliarde furate in profit propriu de „baietii destepti” prin inginerii financiare, dupa inlocuirea initiala a statului in contractele aflate in derulare. Asta este marea suparare a lui Joe Biden si explicatia actualei activitati furibunde a DNA-ului. Cum sa-si permita slugile romane sa fure ditamai halca din vaca muribunda numita Romania, cand totul trebuia sa revina promotorilor globalismului mondial!?

Primul guvern de „tehnocrati”, manipulat din umbra de Silviu Brucan, a fost ajutat, ca si cele urmatoare, de eternul Mugur Isarescu, neprofesionist, dar membru al Clubului de la Roma (avansat, intre timp, la Bilderberg), mai important pentru globalisti decat toti politicienii nostri la un loc. El a produs concentrarea banului prin banci, care apoi au fost desfiintate sau vandute, nejustificat, pe nimic (ex. BCR a fost vanduta pe minus 1,5 miliarde euro), pauperizarea romanilor prin controlul valutei (interdictie de a avea mai mult de 500 USD, la inceput, jonglarea cu raportul leu – dolar, apoi cu raportul leu – euro etc.), contribuind decisiv la impiedicarea aparitiei unei necesare clase de mijloc. A fost asistat in momentele cheie de Theodor Stolojan, cel care a inventat confiscarea valutei. Dupa ce au scos banii cetatenilor si i-au imbogatit pe cei aflati pe lista (inclusiv pe George Bush), banci ca Bancorex si Columna au fost desfiintate. Prostiti initial cu politica de dobanzi de 120%, care a distrus orice idee de viata economica normala, oamenilor li s-au scos apoi banii prin jocuri piramidale, la care au fost atrasi prin propaganda oficioasa de catre reprezentanti ai puterii. Se adauga politica de dobanzi, politica guvernamentala de taxe si impozite, de intrerupere a circuitului firesc de aprovizionare-productie-vanzare si, astfel, producatorii care se visau independenti au ramas cu marfa (inclusiv fermierii cu varza, rosiile si laptele), au falimentat, ingrosand randul pauperilor. Au fost ajutati de deschiderea pietei pentru marile transnationale vanzatoare de produse contrafacute sau de proasta calitate, care au distrus complet comertul intern, instalandu-se, CAZ UNIC IN LUME, NU LA PERIFERIE, CI IN CENTRU ORASELOR ROMANESTI. Prin filme proaste americane, emisiuni infantile de televiziune si „jocuri” pentru retardati, ne-a fost implementat, dupa moartea sa in tara de bastina, visul american. Adica, stimulandu-se setea de inavutire peste noapte, in baza filozofiei maneliste „Eu am bani si am valoare”, s-a stimulat consumerismul. Dupa distrugerea intregii industrii, transnationalele au pus mana pe domeniile strategice, industria energetica, telefonie, sistemele de telecomunicatii in general, I.T. mai nou, controlandu-ne total. Transporturile au fost distruse, un mare rol avandu-l globalistul Basescu in disparitia flotei, punerea pe butuci a TAROM–ului, faramitarea si anihilarea CFR-ului (cu ajutorul rubedeniei Necolaiciuc), ultimele capusate de firme private, low-cost si de companii de transport auto, care concureaza neloial transportatorii nationali. Ilustrativa este modificarea basista a contractului cu transnationala Bechtel, sursa de bani a familiei Bush. Contra a doua miliarde euro, Adrian Nastase incredintase lui Bechtel cea mai importanta autostrada a tarii, care trebuia finalizata in 2008. CDR-ul a largit contractul la 8 miliarde, schimband si termenul de predare pentru ........ 2020. Si, mortal de ilustrativa este incredintarea gestionarii tuturor bunurilor statului, adica a Fondului Proprietatea, transnationalei Franklin Templeton!

Minele au fost inchise, inca din anii ’90, spre a fi distrus mineritul (cu ajutorul presei, care i-a anatemizat pe mineri) si a fi date pe nimic transnationalelor. Numai cand nu s-a putut, prin metodele clasice, Isarescu a iesit in fata, ca premier, si i-a dat celebrului „Gabriel” dreptul de exploatare a aurului, inexistent la Rosia Montana (se preconizeaza un mare tun de bursa, adica un crah al pietei aurului, pe mistificarea Rosia Montana), apoi, dupa ce acesta si-a vandut partile si a inventat Royal Oil, la Londra, dreptul de forare pentru 100 de planuri, in Estul tarii, pe linia faliei provocatoare de cutremure, pentru gazele de sist. Drepturi, deja vandute firmei Chevron, pe care, personal, Basescu a adus-o la noi, dupa ce a fost alungata din Bulgaria.

O abila politica de creditare propagandistica, urmata de legile „salvatoare” de o asazisa criza ale guvernelor Boc-Basescu, in perioada 2008-2012, au aruncat 80% dintre romani pe pragul disperarii, transformandu-i, practic, in dependenti de mila guvernelor, de „pomana” acestora, (care inlocuieste dreptul constitutional avut) depinzand supravietuirea lor. Intre diversiunile care au permis ca toate cele de mai sus sa se intample, un loc central l-a avut si diversiunea unirii cu „Basarabia”.

Deschizand „Cutia Pandorei”, in procesul de prefacere a Rusiei, rusii au gestionat profesionist crizele anticipate nedand drumul la „frau” decat atunci cand masurile de contracarare erau luate. De exemplu: limba romana a fost impusa, ca limba oficiala, in RSSM, la 3 august 1989.  S-au adoptat, intr-un entuziasm delirant, grafia latina, steagul tricolor, imnul national „Desteapta-te romane!”, iar in perioada 1990-1992, parlamentul de la Chsisinau a fost dominat de romani patrioti, dar....... Cu mult inainte, la 10 noiembrie 1988, Sovietul Suprem al URSS, prin Lukianov, daduse ordinul de creare a bandelor inarmate (structuri teroriste) pentru preconizatul viitor razboi nistrean. Bande conduse de urmasi demni ai lui Grigore Kotovski sau ai celebrului Terente, criminalul Iurie Kostenko si adjunctul sau Valeri Solicinoi, zis „Potosa”, a caror principala distractie era „Scutul de fier” (imbracarea victimei in echipament special de protectie, dupa care se tragea in ea, pana inebunea, facea infarct sau apoplexie). La 30 decembrie 1988, s-au infiintat in Transnistria, ca miscare internationala pentru unitate, organizatiile „Interdvijenie” si „Edinstvo”. Acestea au creat, in august 1989, detasamentele muncitoresti inarmate si de sprijin ale militiei (ROSM) in Transnistria, unitati paramilitare inarmate de Armata a 14-a. La 15 iulie 1990, Lukianov a transmis ordinul lui Gorbaciov de creare a republicilor Nistreana (RSSMN, adica Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Nistreana) si Gagauza (Gagauz Yeri) din 29 de sate in jurul Comrat-ului. Gorbaciov i-a transmis lui Snegur ca daca „moldovenii” vor opta pentru unirea cu Romania, RSSM se va sparge in 6 republici, una romaneasca doar in jurul Chisinaului, alta gagauza, altele bulgara, ucraineana, rusa si nistreana, concluzionand, la 4 noiembrie 1990, „Renuntati voi la separatism fata de Uniune si nu veti avea mai multe republici!".

Cand Chisinaul a inceput sa viseze Unirea, Romania l-a sprijinit cu „Podul de flori” si alte manifestari patriotarde, orchestrate de vechi comunisti si kominternisti, in timp ce media romaneasca pastra o tacere totala asupra evenimentelor de peste Prut. Iar daca RSSM nu avea armata, ci doar politie, prima unitate militara, Detasamentul Tyras – Tighina, insemnand 400 de voluntari, dotati cu camioane si cozi de lopeti pe post de arme, Tiraspolul avea, deja, la dispozitie, 5.500 de mercenari (fosti detinuti, criminali, eliberati din toate inchisorile Rusiei pentru aceasta misiune), 8.000 de luptatori in garzile separatiste, 5.000 in detasamentele de sprijin ale militiei, 4.000 in garzile muncitoresti, iar in spate, detasamentele SPETZNATZ – „Alfa”, „Delfin” si „Dnestr”, Armata a 14-a , comandata de generalii Netkaciov, apoi Lebed, cu 3000 cadre, 12.000 trupa, uriasul depozit de armament si munitie de la Colbasna (132 ha) si fortele Districtului militar Odessa. „Personal, am mobilizat” recunostea Lebed „circa 12.000 de soldati si ofiteri din rezerva; i-am inarmat cu toate cele necesare pentru razboi, iar armamentul si munitia am trecut-o la pierderi de lupta.”

La 2 martie 1992, noul razboi ruso-roman s-a declansat prin torturarea si uciderea a 32 de politisti romani, la Dubasari. Dupa care a urmat oferta, pe postul de radio „Ostankino”:”Refuzati limba romana si unirea cu Romania, recunoasteti independenta RSSMN si noi va vom lasa in pace!”  De partea cealalta, romanii dintre Prut si Nistru au avut politistii (fosti luptatori in Afganistan, demisionati, la chemare, din armata URSS), voluntari, „burunduci” (elevi de 12-18 ani care s-au specializat in actiuni de comando), multi tradatori la nivel de conducere (Maracuta, Chitac, col. Creanga, gen. Dabija-Kazarov) si o tacere totala din partea Romaniei, preocupata de spectacole politice, asezonate cu cocteiluri Molotov si mineriade.

Ati auzit vreodata despre fronturile de la Cocieri – Dubasari, Cosnita-Dorotkaia sau Causeni –Tighina si despre faptele eroice de acolo?  Ati auzit despre eroul Anton Gamurar, care a eliberat de trei ori Transnistria si a primit ordinul sa se retraga cu Batalionul sau de politie cu destinatie speciala (BPDS), care i-a arestat pe „eroii” secesiunii (Smirnov, Rileacov, Cindinghelean, Magov, Topal, Tausenji, Burundji), la Kiev, impiedicand producerea acesteia, si-a batut joc de toate fortele OMON si SPETZNATZ si i-a dus direct la Chisinau , in inchisoare? Personal, l-a sunat Gorbaciov, pe Snegur, noaptea si l-a amenintat sa le dea drumul, ca sa inceapa spectacolul. „Toti cei 10 participanti la aceasta actiune au fost vanati si ucisi”, am spus eu in mai multe emisiuni la OTV si TVRM, pana cand am fost contrazis, odata, in direct:”Nu, nu, nu toti. Eu traiesc! Puteti verifica, sunt in Germania, intr-o masina in mers. Confirm, asa s-au petrecut lucrurile, eu am scapat.”

Ati auzit de Filea, eroul de balada, trimis la moarte sigura, ciuruit in lupta de incercuire pentru a-si salva detasamentul si asupra cadavrului caruia s-a gasit, sub camasa, o carpa rosie de sange, pe post de maieu si care, la spalare, s-a dovedit a fi tricolorul?

Ati auzit de locotenent colonelul rus, Leonid Carasiov, care a aparat, ca patriot roman, podul de la Tighina, fiind in incrucisare de focuri, pentru ca se tragea in el, atat din cetate, cat si din fata, de catre grupurile de sustinere ale tancurilor lui Lebed. A incetat rezistenta, abia cand a fost ranit a patra oara. Astazi este membru SCMD.
 A difuzat vreo televiziune filmul lui Ioan Bujor „Masacrul de la Tighina”? Acolo ati fi putut vedea grupurile de luptatori ale lui Ion Sprancean, care se aruncau intre senile pentru a lovi tancurile T72, cu grenade, din spate. Dupa care se ridicau dintre ruine si atacau infanteria, insotiti de caini maidanezi. Din ce in ce mai putini oameni si din ce in ce mai multi caini. La ultimul contraatac, toti romanii fiind morti, doar cainii se duc la lupta. Documentarul se incheie cu imaginea cainilor scancind si lingand fetele mortilor. Ce se intampla atunci, la noi?.... „Jos Iliescu! ..... Traiasca Ratiu! ......Jos minerii, traiasca Alianta Civica!” etc.

La 27 august 1991, RSSM a fost obligata sa-si proclame independenta. De ce? Pentru ca delagatia Unirii , cu generalul Vitalie Usturoi, trimisa de parlamentul Unirii de la Chisinau, cu textul Declaratiei de unire cu Romania, a fost tinuta trei zile la Manastirea Pasarea, decidentii romani nefiind de gasit: Ion Iliescu – presedinte, Petre Roman – premier, Adrian Nastase – ministru de externe. Rastimp in care, delegati ai guvernului Romaniei s-au dus la Chisinau cu textul Declaratiei de independenta, convingandu-i pe naivii patrioti de acolo sa renunte la Unire.

Defavorabila noua, pacea s-a incheiat, la 21 iulie 1992, nu intre secesionisti si Chisinau, ci intre doua state: Moldova si Federatia Rusa, semnata fiind de Mircea Snegur si Boris Eltin.

Puteam face altceva? Greu de spus, deoarece aveam peste 100.000 de militari profesionisti straini pe teritoriu, iar distrugerea capacitatii noastre de aparare a inceput imediat, prin disponibilizarea specialistilor din informatii pe Rusia, Ungaria, Israel, lansarea conceptului „o armata mica dar vioare”, „de profesionisti”, prin incriminarea si vanarea mediatica a ofiterilor de informatii si contrainformatii ca securisti si „tortionari”, iar a militarilor ca „teroristi” pentru ca aveau arme si in decembrie s-a tras. S-a exclus, cu desavarsire, participarea strainilor, si Iliescu si Roman lansand conceptul de „revolutie spontana”. Toti cei cu carte trebuiau sa dispara, in politie si in armata, urmand a fi adusi copii „spalati” pe la cursuri in strainatate si convinsi ca ei sunt viitorii profesionisti. „O sa va luam capetele la toti!, tipase Zoe Petre la mine, in aula Academiei, in martie ’90. Pe langa imberbi, pusi comandanti peste noapte, au fost promovati servili si incapabili, iar patriotii tarati in procese. Sistemul centralizat de logistica a fost desfiintat, comandantii devenind, peste noapte, negustori, in timp ce absolventii de scoli militare primeau diplome de „manager de pluton”. DLEN-ul, care putea constitui coloana vertebrala a economiei nationale, a fost desfiintat si a inceput macelul unitatilor, agravat pe masura ce pofta de preluare, insusire si vindere a terenurilor lor crestea. La desfiintarea a tot ceea ce functiona, in locul comisarilor sovietici de odinioara, au venit, „kubicii”, comisarii globalisti americani si germani. „Care vor fi efectivele armatei Romaniei in final? l-am intrebat, conducandu-l la aeroport, pe adjunctul lui Manfred Voerner, in 1991? Raspuns:”- 52.500. – Cu totul? Cu tot cu civili, foarte multi civili si femei.- De ce, cand raportul este de 1/10? La 9 milioane populatie, Grecia are o armata de 180.000.”  Raspunsul m-a lasat praf: „Cate femei aveti in Congresul american, amante sau neveste? Ungurii asigura 80%. De aici atacurile impotriva voastra ale unor congresmani ca D’Amato.”  

A fost desfiintat tot ce functiona si, prin reforma, tot sistemul de invatamant si de cercetare in domeniul militar, adica tot ceea ce producea creiere sau „leadership”, incepand cu Academia Militara. Dupa sloganul initial al promovarii tineretului „necompromis”, reforma, adica distrugerea, a continuat in paralel cu distrugerea industriei de aparare, prin operatiunile „Tigareta”, sub lozinca integrarii in NATO si UE.

Cum va arata armata Romaniei, in 2005?”, aveam sa-i raspund in 1994, secretarului de stat si viitor ministru al Apararii, I.M. Pascu, rezultat al „civilizarii” armatei prin aberantul „control al societatii civile asupra armatei”: „Simplu domnule ministru. Daca vom continua tot asa, fara bani si desfiintand tot ce se poate, peste zece ani vom avea, ca efective, un pluton de prastiasi, un pluton de sagetasi, un pluton de maciucasi si un batalion de fete topless, cu o sticla de votca in mana, in linia intai. Cum era mucalit, omul a intrebat: „-Topless-ul il inteleg. Dar, ce-i cu sticla de votca?- Pai, este elementar! Vine rusul, se uita la votca, se uita la sani, se uita la votca, se uita la sani, ameteste si cade.Si atunci, il incercuim noi, cu maciucile.” Din 27 decembrie 2008, dupa „integrarile” in NATO si UE, s-a trecut, prin legile Basescu-Boc, la distrugerea „rezervei”, care trebuia ....„sa paraseasca, pe cale naturala, sistemul”.

Mai bine instruiti, mai bine ancorati in realitate si dirijati de emigratia lor americana, cu pozitii cheie intre neoconservatori, ungurii au actionat, profesionist si organizat in Romania, ca falanga de soc a destructurarii statale. Pregatita de Declaratia de la Budapesta, dezmembrarea Romaniei a esuat in decembrie ’89, datorita patriotismului si pregatirii de lupta a generatiei de atunci, revolutionarii clamand si inscriptionand pe ziduri „Transilvania, pamant romanesc” si „Basarabia, pamant romanesc”. Cu complicitatea externa, s-a incercat, in 1990, sub lozinca lui 15 Martie (Ziua inventatilor maghiari de pretutindeni), dar s-a esuat, tot datorita interventiei militarilor. Atunci s-a trecut la politica pasilor marunti: reinventarea „secuilor”, disparuti in istorie si organizarea lor, treptat, pana la aparitia Consiilor secuiesti, in 2003, paralel cu o propaganda lipsita de orice urma de bun simt in forumurile si media internationala, prin declaratii de genul: „Ieri, la Bucuresti, in autobuzul 368, doi maghiari au fost batuti si aruncati afara, pentru ca vorbeau maghiara!”. S-a folosit sloganul UE al drepturilor minoritatilor de prezervare a culturii si limbii, pana la dementa, pervertit in formula „drepturi colective”. S-au facut provocari: nu numai manifestatii religioase, cu zeci de mii de oameni, aducerea in tara, sub nume romanesti, a vechilor teroristi, la 13-15 iunie 1990, dar si prin solicitarea de acordare a numelor unor criminali de razboi, unor strazi si scoli (celebrul caz Albert Voss), de ridicare a unor monumente iredentiste (gen Monumentul Ungariei Mari , de la Arad), s-a impus bilingvismul in localitatile cu peste 20% minoritari, ceea ce a dus la alungarea romanilor din Harghita, Covasna si, partial, Mures. S-a jonglat, in permanenta, cu termenii „maghiar, secui, ceangau” si „catolic”, toate sinonime, in mintea lor, pentru „ungur”. S-a mistificat si se mistifica istoria cu ajutorul unor tradatori romanni, care merg pe linia tradatorului Maniu, organizatorul unei miscari de secesiune in 1938 si, ca globalist, adeptul unei Transilvanii independente intre Romania si Ungaria. S-au emis „legitimatii de maghiar” si s-au cumparat, cu bani, constiinte, nu numai ale intelectualilor lacomi si gata sa se vanda , din marile orase, dar si ale copiilor de tarani romani, atrasi spre scoli si gradinite unguresti. Cu bani avansati de doua banci vieneze si una de la Budapesta, s-au cuparat pamant, cladiri, intreprinderi, adica tot ceea ce nu s-a putut fura, oficial, prin Parlament, potrivit ordinului ministrului ungur al Apararii Lajos Furr:”Cine detine pamantul, are Ardealul!”. S-au infiintat fundatii, asociatii sportive (paramilitare) dotate inclusiv cu aerodromuri, s-a introdus armament in tara, dar .... stipendiati si de statul ungar si de statul roman, la vedere, de neoconservatorii unguri americani, in substart, UDMR-istii au devenit lacomi, adica au devenit ei insisi neoconservatori. Declaratiile oficiale pe care le-au facut Hunor, Marko Bela, Eckstein, Frunda etc. antiromanesti si belicoase, dupa 2005, nu au avut in vedere decat interesul de a-i mentine la ciolanul puterii, intrand, prin santaj, la guvernare.

Cum de am ajuns in aceasta situatie, ca popor si ca tara? De ce, comunistii globalisti au avut si par a avea, in continuare, succes? Vom vedea, in cele ce urmeaza.........

(VA URMA)

Col. (r) dr. Mircea Dogaru,

Presedintele SCMD

Jocul de-a mobilizarea 13

$
0
0

“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a XIII-a

XV. REPERE ALE MARII MANIPULARI

Cum de-a fost posibil ca o intreaga natiune sa fie distrusa intr-un termen atat de scurt, o natiune cu un sistem de valori traditionale, inchegat in milenii, cu oameni inteligenti si patimas patrioti? Pentru ca in deceniile de pregatire a schimbarii la fata a Rusiei, de sabotare si distrugere a sistemului socialist, s-au facut ample studii si in privinta psihologiei si tarelor colective ale natiunilor satelit, in primul rand asupra romanilor si polonezilor, considerati atipici! Le-a facut KGB-ul, le-a facut CIA–ul cu puii ei, gen IREST (Allan Kassoff a fost unul dintre marii plasmuitori de intelectuali dizidenti post factum), le-a facut USIA, le-a facut MOSSAD-ul, le-a facut MOVE (cu gruparea sa “action”, numita KEOD) etc. Baza Coloanei a V-a in Romania au reprezentat-o vechii kominternisti, fiii, nepotii si ciracii lor, adica prozelitii formati in jurul unui “Mecena”, gen Gogu Radulescu, cei care aveau sa asigure diferitele grupuri de dialoguri sociale si civice, beneficiind de un fabricat statut de “dizident” sau de la fel de fabricate competente si valori. S-au adaugat, dupa 1978 (tradarea lui Pacipa), falangele de ofiteri de informatii trimisi in mod stupid in structuri paralele celor cunoscute de tradator, imediat prinsi si “intorsi”. Apoi, ambitiosii din serviciile de informatii si comerciale care au fost cumparati, unii in conditii de-a dreptul hilare. Este cunoscut cazul unui celebru sef de serviciu de informatii, ante si postdecembrist, care s-a lasat recrutat, in Germania, la Munchen,de, credea el, agenti ai CIA, pentru a afla, dupa ani si ani, ca respectivii fusesera agenti KGB. Au fost recrutati, pe teritoriu, cu ocazia diferitelor congrese si manifestari stiintifice, ofiteri tineri, jurnalisti, scriitori, poeti, regizori, momiti cu deplasari in Occident. Cine i-a recrutat, nu are importanta, deoarece, in privinta noastra, CIA si KGB, impreuna cu serviciile lor satelit, au realizat o perfecta “comunitate de informatii”. Au fost recrutati fosti detinuti de drept comun, vopsiti ulterior in detinuti politici si “dizidenti”, celebru fiind un  mare “luptator impotriva comunismului”, arestat pentru o gaura de 5.000.000 de lei la inceptul anilor ’50 si favorizat de coana Leana, toata viata, intrucat din materialel furate facuse si vila amantului ei, doctorul Osiac. Au fost cumparati fripturistii emigratiei sau doar manipulati nostalgicii acesteia. Din ordin, in frunte cu Ion Ratiu, (nepotul lui Tilea, cel care a furnizat englezilor, la Londra, date despre trupele noastre in timpul razboiului), multi ne-au invadat, incepand cu decembrie ’89, unii dintre ei chiar in fruntea cercetarii ungare de recunoastere, pe teren, a vechii granite austro-ungare, pentru ca primisera ordinul sa fie bureti ai democratiei si nu ai patriotismului.
Cand spectacolul de sunet si lumini s-a declansat, totul era pregatit in vederea inlocuirii sistemului de valori si a libertatii visate, cu democratia de gargara.

In ianuarie ’90, ma aflam la fosta Casa a Scanteii, botezata Casa Presei Libere, adica eliberata de orice deontologie profesionala. Imi cautam prietenii de la “Scanteia….Tineretului Liber” si, negasindu-i, am urcat la “Romania Libera”, primul organ al PCR devenit si primul etalon al “implementarii” Capitalismului, sub bagheta lui Petre Mihai Bacanu, unul dintre cei trei dizidenti fabricati pe spinarea unui biet muncitor, autentic luptator, care facuse un ziar de capul lui (Luneta), pe care il imprastia printr-un dispozitiv ingenios. (Mai tine minte dl. Bacanu, cu cine se intalnea sotia sa la Hotel Ambasador, pe vremea in care era in asazisa captivitate, pentru a se plange ca nu mai rezista, ca dureaza prea mult si ca va da totul pe goarna?) Ma uitam in lungul culoarului, unde aparuse un fel de om de serviciu, ponosit imbracat si cu miscari dezlanate, care deschidea, pe rand, usile, salutand. Dinautru se auzeau urale. Intre timp, Bacanu si Blandiana au urcat scarile cu trei, vizibil, occidentali, carora le jucau scena “eliberarii spontane”, gratie sacrificiului “minunatului tineret”, de sub “comunism”. Atunci a aparut “omul de serviciu” si Blandiana a inflorit, gangurind: “Strategul nostru, omul care a conceput totul din punct de vedere militar!”. Eu m-am lipit, speriat, de usa liftului, nestiind pe unde sa fug, gandind:”Hait! Au pus nebunii mana pe cladire! Asta e colonelul Alfred.”. Un fost coleg de-al meu de la institutul de istorie si teorie militara, pensionat prin ’85, ca nebun fara speranta. Omul avea obiceiul ca, la fiecare adunare, cand venea vreun stab, sa inceapa, brusc, sa rada in hohote si sa-l arate pe individ cu degetul. A fost dus la “veseli”, saracul! Acum, insa, “strategul” i-a lasat balta pe papagalii civici si s-a intors spre mine, avea o cu totul alta mina: ”Este ca le-am tras-o!? Ani de zile au zis ca sunt nebun, m-au anchetat prin toate metodele, fara succes. Totul s-a petrecut conform planului.Din acest moment totul se schimba. Iti poti spune, pe urmatorii zece ani, de la presedinte, la sef de birou in orice institutie, cine va conduce aceasta tara.Totul este pe calculator. Nu stii tu ce e ala, dar o sa inveti. Pentru ca totul va fi controlat si la noi.Iti ofer o sansa si gandeste-te bine! Esti cu noi sau esti impotriva noastra?”.  Dupa trei luni de zile, revenind, din “economie”, la armata, in cadrul unei Directii cu nume imposibil (pentru ca structurile incepusera sa se croiasca si in armata ca in Evul Mediu, prin incropeala, ca sa corespunda individului care trebuia promovat general si mare sef), DSCOSPIM (Directia Studii si Cercetari Operativ Strategice Prognoza si Istorie Militara), peste cine dau eu la minister, vrajind santinela de la cladirea mea? Din nou jovial, din nou mascarici. Colonelul Alfred: “Bai soldat, vezi ca te prosteste sa-l lasi sa intre fara legitimatie! – Pardon, am vrut sa-i verific vigilenta.”. Si a scos un set de doi metri de portlegitimatii, plin. Avea intrare peste tot. “Oferta ramane valabil!.” Tanar inca, si crud, am mers la seful al mare, raportandu-i ca e un individ, asa si pe dincolo, extrem de periculos, care o sa vina la el. De unde sa stiu eu, ca seful in cauza fusese un stalp al “revolutiei”, facut de celebrul Nica Leon erou in gazeta “Revansa”, ca unul dintre fiii lui era casatorit cu o doamna de Hillerin, cu rude din Orientul Mijlociu, pana in Vestul Europei, ca din casa surorii acesteia avea sa fie scos de sub masa, de mascati, si mai celebrul Dinca Gogosarul si alte povesti de genul acesta? Atunci am inteles importanta informatiei , pentru ca, fix la miezul noptii, am primit telefonul: “Ásadar, ai ales…… Esti impotriva noastr!”

Ajunsi la putere, au trecut rapid la demolarea sistemului de valori traditionale si la dezgustarea de Romania a generatiilor tinere. Au fost distruse prin programele aprobate, materiile iedentitare in intreg invatamantul – istoria, limba si literatura romana si geografia Romniei, dandu-se cale libera, sub pretextul “demitizarii”, demolatorilor pe linia Vest, de tipul Lucian Boia, care a creat o adevarata scoala a mistificarii, sau pe linia KGB, a “isteriei dacice”, la care aveau sa fie agatati patriotii fara cultura solida, multi agramati cu pretentii de scriitori, cu alte cuvinte, patriotarzii. Au fost atacate autohtonia, continuitatea romanilor, procesul unificarii statal-nationale, acuzandu-se nationalismul …….. “comunistilor”. Repetam, pentru mintile crude: COMUNISMUL A FOST SI ESTE INTERNATIONALIST. SOCIALISMUL A FOST NATIONALIST. Inca odata, hotul care striga “Hotii!”. Adevaratii comunisti, acuzandu-i de “comunism” pe patrioti. Totul s-a facut cu o desfasurare imensa de dejectii in presa scrisa, in emisiuni radio si de televiziune. Eminescu a fost facut fascist; Ceausescu a devenit inventatorul si al Comunismului si al Nazismului; Antonescu - un bolnav de sifilis, in timp ce Horthy (Nicolae Horacek, pe numele adevarat), vopsit in mare democrat. Au fost atacati, injuriati, condamnati la moarte civila si, ulterior, executati ritualic, pe catafalc (adica injurati in presa de plesi, manolesti, patapievici, liiceni si alte facaturi), toti greii contemporani ai culturii romane, gen Eugen Barbu, Paul Anghel, Ion Lancranjan, Mihai Ungheanu, Raoul Serban etc., adica toti patriotii. Nu au scapat nici creatorii in uniforma (George Florin Cozma, Vasile Preda si, inca foarte deranjantul, Valeriu Pricina), ridiculizati, minimalizati, batjocoriti de “pigmei”.

Valorile au fost inlocuite cu agenti, tradatori din vocatie si spalati pe creier. In prima faza, prin promovarea “minunatului nostru tineret”, usor de manipulat si, cu cinism, sacrificat. Pe aceasta tema am avut o discutie interesanta cu Niculae Spiroiu, ministrul Apararii in 1992. Fusesem convocat sub acuza de a fi dat in presa date despre un globalist tradator, avansat dupa 1990 general si propozabil la functia de ministru adjunct. L-am lamurit repede, ca nu aveam de unde sa stiu ce discutii a avut asta cu X si Y , pe la Londra,Washington sau Moscova, pe vremea cand pleca de unul singur in delegatii de 3-6 luni, in locul si in numele lui Ilie Ceausescu. Cu generalul meu de fata, ministrul mi-a oferit functia acestuia, pe principiul promovarii tineretului. I-am raspuns ca nu recunosc acest criteriu: “Cine se naste geniu, are toate sansele sa moara intreg la minte si sa fie de folos natiei pana la capat, dar cine se naste tampit, nu dobandeste geniu, odata cu albirea parului. Sunt de acord ca cine nu are batrani sa-i cumpere, dar nu de la solduri . Pe vremea lui Ceausescu, pentru ca omul imbatranea, adulatorii au proclamat prelungirea adolescentei pana la 45 de ani, varsta deplinei maturitati creatoare incepand pe la 70. Astazi, ne prostim in sens invers, luand pusti cu cas la gura, care n-au muncit o zi in viata lor, ca s-a desfiintat stagiatura si-i facem direct minstri. Un singur criteriu nu este luat in calcul, cel real, COMPETENTA care nu are varsta. Tine de dotare nativa, de pregatire, de experienta. De unde stiti ca sunt bun de asa ceva? Numiti-ma trei luni adjunctul dlui general si in trei zile v-ati lamurit daca am stofa sau nu. - Si eu gandesc la fel. – Si atunci , de ce nu aveti curajul s-o spuneti? – Draga, am primit trei propuneri de sus, pentru functia de ministru adjunct, sef departement DISC. Un militar, doi civili. Ce parere ai ? – Ca trebuie sa sacrificati o singura functie prin transformarea in civil, a dvs. Daca cedati un departament va urma invazia asupra armatei, sub pretextul controlului societatii civile si nici ministrul nu va mai fi militar, ci un civil reprezentant al intereselor partidelor, de capusare, in scop de spoliere a armatei. Prietenii mei  unguri imi spun ca la ei ministrul civil este doar legatura dintre guvern si armata, care are doar 20 de tuteri imprejurul lui si, cand asta paseste, prin anticamera  plina de generali, se prelinge pe langa pereti, din respect. Adevaratul conducator al alrmatei este seful Statului Major General .- De astia trei de pe lista, ce spui? – Pai , primul, cum zic astia in presa, ni l-au dat in gat istoricii militari rusi ca a tradat KGB pentru CIA, generalii americani ca a tradat CIA pentru MOSSAD, iar nici cei ai isrelienilor nu par prea incantati.Al doilea, daca va uitati pe geam, desi e civil, il vedeti, brat la brat cu primul, patruland prin curte, in asteptarea deciziei dvs. Pe al treilea nu-l cunosc, stiu ca a fost declarat persona non grata, la Londra, cu doua saptamani inainte de balciul din decembrie ’89 si expulzat la timp sa prinda avionul cu cei 17 viitori FSN-isti, care au fost la Moscova. Este, insa, om de stiinta de meserie, are o teza de doctorat in domeniul istoriei militare moderne, deci s-ar putea sa fie de-al nostru.- Si cum sa-l numesc pe numarul trei , de pe lista? – Printr-un gest de forta.Ieri s-a schimbat denumirea bulevardului Armata Poporului. Ca tara arde si baba academica scrie cu “”Î din „U”. Bagati doua taburi la paza, schimbati placuta, dati ordin de concentrare a primarului, fiindca armata este a poporului, nu a lui X, Y, a rusilor sau a americanilor si pe urma negociati!” A fost numit numarul 3, dar procesul de distrugere a armatei a continuat.

Razboiul fiind de imagine si psihologic, insotit de jocuri cu sticle incendiare, legari cu lanturi, manifestatii, urlete la televiziuni, patriotii au fost timorati printr-o campanie abila, numita „Ce-ati facut in ultimii 5 ani?”. Unul nu a avut curajul sa se ia de piept cu ei si sa spuna „Am muncit pentru tara asta, bai tovarasi, deveniti domni pe 22 decembrie 1989, noapte, la orele 00.01, trecute fix” O campanie atat de stranie si fara vreo legatura cu spiritul european, incat a crucit intreaga lume civilizata. O campanie declansata tocmai de fostii secretari de partid, gen Zoe Petre, Lucia Hossu Longin, de foste profitoare, gen Ana Blandiana, impotriva simplilor cetateni pe principiul „comunistii si securistii lor sunt rai, ai nostri sunt buni”. Ne-au calcat in picioare inainte de ’89 in numele lui Lenin si Stalin, ardeau de nerabdare sa ne calce dupa, in numele idealurilor comuniste ale lui Marx si Engels, botezate, manipulator, „democratie”, „liberalism”, „europenism” etc.! Si au facut-o inteligent, operand un transfer de Istorie. Toate crimele comise de ei insisi, ori de inaintasii lor, colaborationisti ai ocupatiei sovietice in anii ’50, erau teleportate in anii ’80 si puse pe seama lui Ceausescu. Patapievicii si tismanenii ai batrani ne-au torturat si trimis in gulaguri bunicii si parintii, cei tineri, scoliti in familie, se pregateau sa procedeze frenetic si aidoma cu noi si fiii nostri.  Pentru singura vina ca eram romani si indrazneam sa gandim si sa visam romaneste intr-o tara a noastra, de care tineam cu dintii – ROMANIA!

Scopul era scoaterea din Istorie si aruncarea la marginea societatii, transformarea in niste paria timorati, supravietuind cu „sabia lui Damocles” deasupra capului, a reprezentantilor generatiilor de romani apte prin pregatire si patriotism sa reziste distrugerii programate a Tarii. Au fost ajutati de tarele noastre colective, de „Principiul caprei” evoluat, in conformitate cu noile necesitati: „Sa nu mai moara si capra vecinului”, „Sa moara vecinul, ca sa-i iau capra”. In subsidiar, se urmarea distrugerea oricarei idei de rezistenta, prin anihilarea profesionistilor in informatii si contrainformatii, formati in anii ’60-’80, cand se procedase la constructia armatei, militiei si serviciilor noi, nationale, prin eliminarea colaborationistilor kominternisti. Toti oameni cu carte, bine pregatiti, acestia au fost acuzati in bloc tocmai de crimele comise de kominternisti, in anii ’40 -’50, cand ei nici nu se nascusera inca sau erau copii.

Intr-o cumpana a vietii, maior fara perspectiva, umbland pe strada bantuit de ganduri, m-am ciocnit de generalul Gheorghe Aradavoaice, consilier prezidential si numarul doi in SPP la acea data, singurul ofiter activ care incercase sa ma salveze, in noiembrie’89, de furia globalistilor carora le incurcam planurile si ma convinsese sa nu atac Ministerul Apararii in februarie 1990, cand toata comanda armatei fusese retinuta, din ordinul lui Militaru, la sala MSTM. L-am apostrofat acuzator: „-Coane, ne leaga multe, stiu unde lucrezi, stiu ce functie ai, iti pun o singura intrebare.... De ce nu aveti nevoie de noi? – De tine , de Iosipescu, de Zodian, de Preda etc.? Nu, de noi toti, in general. – Tine minte, nici un sef nu va avea nevoie, vreodata de voi, pentru ca oricat ati fi de discreti nu poate apare in public vreodata cu unul dintre voi, cu alte cuvinte cu etalonul  alaturi, sa se intrebe lumea cum de un prost detine functia si baietii pregatiti, cu carte, il slugaresc. – Corect, si dvs. sunteti numarul doi, nu sef , doar loctiitor si in dosarul meu scrie cu rosu pe alb:<A nu i se incredinta niciodata o functie de comanda, cel mult loctiitor.>.”  Mi-am adus atunci aminte, ce a spus la moartea academicanului C. C. Giurescu, prin 1975, dna Ligia Birzu, una dintre marile specialiste in preistorie:”S-a prabusit ultimul copac. Sub coroanele copacilor cresc lastarii, dar locul lui se vor grabi sa-l ocupe bulumacii. Cand un bulumac va ajunge acolo, ca sa para geniu se va inconjura de prosti, adica de buruieni. Iar sub buruieni nu creste decat iarba.” Corect, iarba care se lasa jumulita, cuminte, de boi si de vaci!
Cu incrancenata apostrofare „Ce ati facut in ultimii cinci ani?”, ne-am dus in toamna lui 90, la Congresul de Istorie Generala de la Madrid. Acolo, presedintii Comisiei Internationale de Istorie Militara (Andre Corvisier si Cornelius Schulten) au salutat, pentru prima data, prezenta unei delegatii de istorici militari romani la o astfel de manifestare. La protestul meu ca participam de la inceput  si am organizat congrese, inclusiv la Bucuresti, au raspuns ca Romania nu trimitea niciodata istorici, ci altceva pe post de istorici si ca ei toti se faceau ca nu observa. Dar ca prezenta noastra acolo, in mod deosebit revenirea in comunitatea internationala a istoricilor, a colonelului Al. Gh. Savu, demonstreaza ca in Romania lucrurile s-au schimbat si ca tara merge spre normalitate. A mers pana in 97, cand s-a instalat la putere CDR-ul portocaliu. Gazda noastra, generalul duce de Sepulveda, loctiitor al sefului SMG spaniol, a timut sa ne duca sa vizitam Alcazar-ul, adica citadela in care eroii cadeti ai colonelului franchist Moscardo au rezistat asaltului republicanilor si comunistilor spanioli. Am vazut placutele cu numele mortilor cadeti si, in mijlocul lor, la fel de impodobit cu flori, mormantul unui capitan republican- comunist spaniol, Juan Ribeira, parca il chema. ”Ce cauta asta aici?”  am intrebat noi, romanii din tara lui „Ce-ati facut in ultimii cinci ani?”. Raspunsul ne-a umplut de jena: „ Acest om a cazut, ca un erou, aici, luptand pentru idealul sau care era binele Spaniei. Istoria a demonstrat ca s-a inselat, dar si el a murit onest pentru binele Spaniei. Si pe urma a descoperit un mecanism de racire a tevii mitralierei, care ne aduce bani si astazi si ne-a inscris in toate enciclopediile militare!” Doi ani mai tarziu, la Congresul Mondial dedicat descoperirii Americii, organizat de italieni, vizitam Cetatea Alexandria, transformata in sediul arhivelor militare.  In interior, pe zid, vedem o candela aprinsa, flori proaspte si o inscriptie: „Aici, in ziua de ....... a anului 1943, cinci patrioti italieni, dinRegimentul Camasilor Negre..... au fost executati de garibaldistii comunisti. Glorie etena, eorilor italieni!” – Normal - ne-am zis noi, cei veniti din tara „civicilor”  Acum sunt la moda fascistii.” Zece metri mai incolo, alta candela, alte flori, alta inscriptie: „Aici, in ziua de ......1943, trei patrioti italieni, apatinand unitatii garibaldiste din....., comunisti au fost executati de fortele Regiomentului Camasilor Negre din.....” Vazandu-ne cu gura cascata si uitandu-ne ca la urs, o pustoica de vreo 20 de ani, ghid, dupa ce a aflat ca suntem din Romania, ne-a comunicat cu un dispret care ne doare si astazi: „Si unii si altii sunt eroi ai Italiei. S-au jertfit pentru Italia. Numai Istoria, cine  stie cand, va demosntra care dintre ei a avut dreptate.”  Aceasta este lumea adevarata in care visam sa intram si din care ne-amintors atunci, plouati, intr-o Romanie bantuita de deja de doua noi mari diversiuni conexe, mult mai bine instrumentate: „Legea Lustratiei” si „condamnarea Comunismului”. Mai bine orchestrate, intrucat incepuse deja pregatirea noilor politruci, prin diferite fundatii si asociatii in tara si-n afara, ca bursieri Soros, inclusiv trimiterea spre instruire, ca viitori jurnalisti a unui batalion de baieti si fete gata la orice sub comanda tovarasei comisar, rosu atunci, Rodica Culcer (cacofonia nu ne aparine, dar e bine venita), la Londra. Acesti absolventi sunt cei care au fost unsi directori si producatori generali in televiziunile private, au fost facuti colonei in rezerva, unii fiind inapti militar, si de la inaltimea contractelor lor de pana la un milion de euro pe an, aveau sa atace cu ura pe oricine a indraznit sa se impotriveasca legilor basiste ale genocidului din anii 2009-2011, vizand scaderea salariilor si pensiilor si debarasarea, in primul rand, de pensionari si rezervisti. Se explica de ce, zece ani mai tarziu, o masa de aproximativ 30.000 de persoane, coordonate de SCMD a pornit din Piata Victoriei, pe 12 coloane, asupra Televiziunii Romane, solicitand si obtinand indepartarea respectivului comisar basist din pozitia de aburitor sef al natiunii.

Legea Lustratiei prevedea indepartarea din viata publica si demonizarea tuturor „fostilor”, adica a tuturor managerilor, ca sa folosim un termen modern, care construisera ceva in Romania. Pentru ca totul fusese distrus si vandut pe nimic si cei care sufereau la vederea dezastrului produs trebuiau incriminati, pentru a nu apare, candva, ei insisi ca martori si acuzatori. O palma la adresa minunatilor intelectuali autoproclamati , care nu stiau ca „lustratia” nu inseamna „interzicere”, ci „cautare”, cu sensul de verificare. Termen militar, se referea la verificarea starii armamentului si a pregatirii de lupta a ostenilor, de doua ori pe an, cand Domnul ii chema la „beleag”, adica la tabara. Cat priveste „condamnarea Comunismului”, alta palma, deoarece nu poti condamna o doctrina, nu poti ingradi libertatea de gandire si expresie si, vulgarizand, trebuie sa fii idiot sa acuzi China ca exista, ori SUA, Canada, Franta etc. pentru ca au partide comuniste legale care participa la alegeri. Demential a fost faptul ca, tocmai comunistii, din tata in fiu, condamnau, sub numele de „Comunism”- Socialismul, ca ordinul a fost dat de autodeclaratul comunist Traian Basescu si executat de comunist-globalistul Volodea Tisminicki (Vladimir Tismaneanu), concretizat in celebrul „Raport Tismaneanu”.

La citirea „Raportului Tismaneanu” de catre Traian Basescu, in timp ce senatorii Corneliu Vadim Tudor si Nicolae Iorga plimbau un banner  iinfatisand-ul pe presedinte dupa gratii, nu am reusit sa aud un cuvant.  A fost o explozie de furie generala a majoritatii reprezentantilor natiunii carora batalioanele de asalt elitiste, introduse de SPP-isti in Parlament, nu le-au facut fata. Ca functionari parlamentari, noi, cei care aveam sa intemeiem SCMD, aveam legitimatii de acces in toate punctele. Nu am putut intra in nici un balcon sa asistam, toate usile fiind pazite de SPP-isti. Degeaba ne-am certat cu ei, ca ne interziceau noua, gazdelor, accesul. Era ordinul noului Geniu al Carpatilor. Cand si la ultimul nivel ni s-a interzis accesul, am hotarat sa megem in sala printre ziaristi. In clipa in care am vrut sa coboram, am dat nas in nas insa cu grupurile elitistilor, conduse de Emil Hurezeanu, care urcau scarile. A fost ultima data in viata, sper, cand mi-am pierdut controlul. Ne-am intors urland spre SPP-isti:” De ce nu spuneti, ba, ca balcoanele sunt rezervate pentru serviciile germane, americane, ruse, israeliene etc.? Si, instinctiv, am avut toti aceeasi reactie.......... sa provocam scandalul international, daca tot era intreaga presa prezenta. Am coborat in unghi cu flancurile refuzate, hotarati sa procedam ca Adrian Nastase, in casa scarilor, cand i-a dat un sut vecinului sau, Traian Basescu. Daca vreunul misca, incepeam bataia ca-n filme. Profesionist insa, Hurezeanu, care era in fruntea grupului, a ramas nemiscat. Ne-am privit in ochi, ca de la militar la militar si am trecut ca pe o alee cu statui, gandind: „Asta este Deutsche Welle! A fost in prima gasca a lui Nicu Ceausescu, partas la petreceri. Iar Leana, periodic, ii zburatacea gastile prin toata lumea.Nu putem lovi pana nu stim toate datele, daca nu e ce pare? Si, oricum, i-am tras-o deja de doua ori.” Emil Hurezeanu organizase mari spectacole in duplex radiofonic (Romania – Germania), cu ocazia campaniilor vizand celelalte doua mari diversiunic conexe: integrarea in NATO si in UE. Primul, cu personalitati germane in piata de la Arhitectura, unde, peste inscriptia imbecila „Monarhia salveaza Romania!”, tinerii mei prieteni patrioti din PSD, PRM , TUNT si Noua Dreapta scrisesera, spre deruta totala a politicienilor de Dambovita, in perspectiva alegerilor din 2004: „Ochi pentru ochi si dinte, pentru dinte / Iliescu prim ministru – Iurie Rosca presedinte / Sau invers!”Asta, dupa ce umplusera tot orasul, ca americanii sa nu fie invidiosi pe rusi, cu efigia lui Bin Laden, inscriptionata „In God we trust!” Manifestarea a fost data peste cap, la momentele de transmisie directa in Germania, tineri civilizat imbracati sau veterani de razboi punand intrebai de genul: „ Dar de ce ne-ati transformat in groapa de gunoi pentru deseurile voastre radioactive?” sau „De ce creditati bancarachizitia de terenuri si cladiri de catre secesionistii unguri?”

A doua manifestare comuna, germano-romana, transmisa tot in duplex de SRR, a avut loc la „Club A”, sub triplul patronaj Emil Hurezeanu, Ana Blandiana, Ion Caramitru. Fiind colaborator la radio, mai tinerii mei prieteni patrioti mi-au solicitat invitatii de participare, fiindca voiau sa boicoteze „libidinoasa manifestare proaderare”. „- Voi, in principiu, aveti dreptate! Ne milogim ca niste tampiti sa intram acolo unde suntem prevazuti inca de la inceput. Mai destepti, ungurii au declarat ca la ei sunt 27% pentru aderare, 28% impotriva si restul nehotarati.Daca UE sau NATO ar baga ceva miliarde, ar putea fi rupte procentele necesare din masa nehotaratilor. In schimb propaganda imbecila a elitistilor nostri arata ca 500% dintre romani vor NATO s UE si ca nu mai pot babele de la Dabuleni sa-si caute gainile de oua, de teama ca nu intram. Dar nu asa, nu cu huiduieli si urlete! Va radeti, va puneti la patru ace, va raspanditi 20 prin sala, pentru ca de atatea invitatii va pot face rost si stati cu programul in mana. Exact in momentul in care se tranmite in direct in Germania, va ridicati, aclamati, ovationati, strigand Hurre! – Pai, ce-am castigat, ca-l aclamam pe Hurezeanu? Totul! Fiindca Germania toata n-o sa auda decat cuvantul ala, care la ei inseamna curva. Asa se castiga bataliile psihologice si de imagine.” Punct ochit, punct lovit!

Diversiunile integrarilor in NATO si UE, ca panaceu universal, ne-au mancat ficatii un deceniu.Intrarea in UE, ni se spunea , va face sa curga lapte si miere. N-o sa mai muncim, o sa stam cu zgaibaracele-n sus, o sa ploua cu bani. Intrarea in NATO, ne va apara pentru totdeauna de toate primejdiile. Nici de armata n-o sa mai avem nevoie. Ca ne apara NATO!

Ei bine, am intrat! De ziua pacalelilor, de 1 aprilie 2004, am intrat in NATO. Am castigat dreptul de a plati la greu fregate dezafectate si avioane F16 uzate moral, ca si dreptul de a ne trimite copiii la moarte sau la schilodire in Afganistan, Iraq si aiurea.

Pe 1 ianuarie 2007, ca urmare a deciziei summit-ului de la Salonic, din 2003, am intrat in UE. Am castigat dreptul de a plati la zi contributii, de a accesa 3-9%, in medie, din fondurile la care avem dreptul, pentru ca smecherii nostri nu au gasit, inca, posibilitatea de a stoarce partea leului in interes propriu, din mai mult. Am castigat dreptul de a deschide portile larg transnationalelor si de a renunta la orice idee de a mai produce ceva, industrial sau in agricultura. Dar fericirea continua sa ni se oglindeasca pe fete, stimulata de diversele curci ametite si closti care caraie pe la televiziuni, in special in actuala criza ucraineana, ca ne apara NATO.
Vazand atata imbecilism, Barack Obama ni l-a trims, in doua randuri, pe analistul militar numarul unu al SUA, George Friedman, presedintele STRAFOR, sa ne lamureasca, contrazicand entuziasmul basist referitor la Deveselu. Omul a aparut la RTV, la 17 mai 2013, la emisiunea „Jocuri de putere”, a mai tinut o conferinta la Banca Nationala.... a lui Isarescu, explicandu-ne textual: Scutul antiracheta? „ Este foarte scump. Nu va protejeaza de nici o amenintare anume. E mai degraba un simbol........E doar un simbol gigantic.Nu castigi razboaie cu ajutorul simbolurilor.” Iar dupa ce ne-a urecheat ca ne-am distrus, ca prostii, armata, ne-a sfatuit sa cerem „echipament antitanc si sprijin logistic”.

In privinta amenintarii nucleare dinspre Iran, alta poveste de adormit copiii, Friedman a spus „Pur si simplu  nu este o problema. Ceea ce este o problema, este sa va asigurati ca aveti granitele asigurate” Cu alte cuvinte, ca potentialii adversari ar fi ungurii care sunt in NATO si ucraineenii care aspira sa fie si de mila carora nu mai putem noi astazi. „NATO nu este o alianta, ci o grupare de tari...... NATO este in prezent incapabila sa raspunda unor necesitati de securitate mai presante in regiune....... Romania a vazut protectia in NATO, dar NATO nu o va proteja. NATO nu mai functioneaza cum trebuie, de ani buni.” Mai pe sleau, Friedman aconfirmat ceea ce spunem noi de decenii, si anuma ca NATO s-a desfiintat odata cu Tratatul de la Varsovia, ultima sa manifestare fiind  primul Razboi din Golf. In NATO  au mai ramas, real, doar SUA, Marea Britanie si Canada, la aceste state aderand si pitigoii din Est. Obiectivul lui Obama este refacerea NATO.

Despre UE, Friedman ne-a atentionat : „ Sistemul UE nu functioneaza. Germania vrea austeritate, pentru ca este in interesul sau, iar restul Europei vrea stimulente pentru ca este in interesul lor.”  In concluzie, a spus Fridman, surzilor de la Bucuresti: „Statutul de membru (NATO si UE) s-ar putea sa nu fie cea mai buna solutie pentru Romania” Si aceasta, dupa ce ne-au spoliat de tot ce-am avut, de am ramas in fundul gol. Vazand ca nu am priceput nimic, Obama l-a trimis din nou pe Friedman, anul acesta, omul reiterandu-si sfaturile, a doua zi dupa ce Joe Biden a plecat de la Bucuresti (22 mai a.c.). Contrazicandu-l pe Biden si anuntand apropiata vizita a lui Chuck Hagen, secretarul US al Apararii, Friedman a incercat sa mai potoleasca elanul presei basiste, aratand ca, in problema ucraineana, SUA „nu sunt in joc”, ca unele cercuri americane ar vrea sa scoata castanele din foc cu mana Poloniei si Romaniei. Convingerile sale intime sunt ca „Romania trebuie sa aiba singura grija de ea, pentru ca nici NATO nici UE n-o vor face.....Daca va angajati in nostalgii romantice, daca urmati visul minunat care a fost odata UE (moarta in clipa preluarii controlului de catre Germania – n.n.) veti avea de a face cu istoria, care isi arata fata urata........V-am vandut porcarii si voi le-ati cumparat, dar nu v-a obligat nimeni sa faceti acest lucru............Bine ca nu sunteti in zona Euro. Nu intrati acolo!”  Mai clar de atat nu se poate! De ce nu pricepem? De ce ne amagim, daca integrarea in UE si NATO sunt un mare fasssss? O scuza ar fi ca am devenit incapabili sa gandim , cu ofensiva asta supradimensionata a siliconatelor si gainarilor transformati de televiziuni in vedete, ale caror momente de scarpinat in diverse parti devin evenimente nationale. O alta scuza ar fi ca ne impiedica sa gandim marea diversiune numita PARTIDE, in a caror incalceala am intrat cu patima ca intr-un meci de fotbal aranjat. In fapt, sunt gasti de indivizi, de conditie indoielnica, manati doar de interese personale, meschine. Fara doctrine, fara coloana vertebrala, fara idealuri politice, trecand ( si partide si indivizi) de la extrema stanga la extrema dreapta si retur, cu frenezie. In Romania nu se face politica! Se face golaneala de partid, in fata unei multimi siderate care, din fericire, incepe sa devina din ce in ce mai constienta respingand insa, in  mod gresit, dar vehement, insasi ideea de partid. De vina, cred ca este, in fapt, chiar firea noastra, care ne impiedica sa vedem realitatea! Care ne indeamna sa ne luam drept realitate visurile, sa ne automintim si, odata autoconvinsi, sa ne proclamam cu pumnul in masa dreptatea punctului de vedere. Nici unul dintre noi nu a scapat pana acum! Imi cer, prin urmare, scuze doamnei Corina Dragotescu si altor teleaste pentru ca le-a taiat cam brutal entuziasmul manifest fata de NATO care ne-ar apara in actuala criza „ucraineana”. Eu insumi mi-am luat dorintele drept realitate si, dus de val, am mintit cand am spus de atatea ori ca „singura realitate care ne apara este parteneriatul strategic cu SUA”.Pentru ca si acesta este sublim, dar ..... lipseste cu desavarsire. Este doar „o vorba goala”, cum ar spune Friedman. Nu s-a incheiat niciodata un acord cu SUA in acest sens. Nu exista nici un act scris, semnat, parafat! Sunt doar vorbele de curtoazie rostite de Bill Clinton, la Bucuresti, in 1997, cum ca se impune incheierea unui Parteneriat Strategic cu SUA. Exista doar acordul, de un servilism dezgustator chiar si pentru o colonie, incheiat de Adrian Nastase in 2003, prin care transfera justitiei americane dreptul exclusiv de a-i judeca pe cetatenii americani care comit crime sau delicte pe teritoriul Romaniei. Si mai este susaneaua, semnata de Basescu in 2011, in privinta „gropii de bani” de la Deveselu care, din punct de vedere militar, poate fi comparata cu o „frectie la picior de lemn”.

De ce ne-am prostit in halul asta? Cine sunt alde Barroso si Basescu, cei doi numiti, fara a fi alesi vreodata? Cine este Joe Biden? Ce au urmarit si urmaresc „revolutiile portocalii”? Raspunsurile le vom afla in cele ce urmeaza.


(VA URMA)

Col.(r) dr. Mircea Dogaru,

Presedintele SCMD

Comunicat - In atentia dlui col. (r) Misu Naon

$
0
0

COMUNICAT
In atentia dlui col.(r) Misu NAON,
Presedintele Filialei 1 Craiova


Domnule colonel,
Pe data de 26 iunie a.c., ati postat pe pagina Filialei 1 Craiova un material in care, atribuindu-va “un respect deosebit fata de norme si legi”, imi “solicitati sa respect legea”. In numele acestui respect, va atrag si eu respectuos atentia ca ati incalcat si statutul si toate normele SCMD, deoarece, in situatia in care aveati nedumeriri sau nemultumiri trebuia sa va adresati direct, sau prin intermediul vicepresedintelui CD, responsabil de zona, pe care-l desconsiderati prin omitere totala, urmatoarelor structuri: presedintele SCMD, sau Biroului Operativ Central, sau Comitetului Director, sau CNR, sau Comisiei de Rezolvare a Situatiilor, sau Comisiei de Disciplina. Dvs nu v-ati adresat concret nimanui, desi acuzati in bloc toate structurile de conducere ale SCMD (BOC, CD si CNR) si pe membrii fondatori. Cu exceptia mea, eu fiind, in viziunea dvs, un naiv manipulat. Acel naiv care a inscris de unul singur SCMD, dupa mai multe esecuri colective, inseland vigilenta tuturor opozantilor. Intrucat pagina 3 contine formula “Stimate domnule presedinte Dogaru”, imi iau libertatea de a va raspunde personal la un mesaj pe care nu mi l-ati trimis. Cu mentiunea ca voi informa  membrii BOC sa analizeze situatia si sa-mi transmita opiniile lor si propuneri. In mod similar, voi proceda cu membrii fondatori care au atributii statutare in plus fata de membrii SCMD ulterior afiliati, cu membrii CD si membrii CNR.

Va informez in nume personal asadar ca, materiale cu titlul “Comunicat”, potrivit normelor noastre aprobate de CD si CNR, inclusiv ultimul, la care nu ati participat, dar despre care pareti mai informat decat cei care au participat si pe care ii desconsiderati in corpore, pot semna doar: presedintele SCMD, BOC si CD. Ele au caracter informativ si se pot adresa  membrilor CD, presedintilor si BO filiale, tuturor membrilor SCMD, intregii societati civile, Presedintiei, Parlamentului etc.

Desi nu ati trimis materialul, in text va adresati ba presedintelui SCMD, ba “colegilor din CD”, ba tuturor filialelor, carora le cereti, electoral, pentru ca nu gasesc alt cuvant, in mod ultimativ, sa vi se asocieze nestatutar.

 Nu stiu pozitia cui o reprezinta materialul, stiu doar ca vi l-ati insusit prin semnatura invocand o “sedinta largita a BO filiala din 25.06.2014”. Ce ascunde aceasta formula?  Faptul ca nu aveti avizul statutar al Adunarii Generale a filialei, cu participarea a cel putin 108 membrii din cei 214 cu drept de vot pe care ii aveti astazi? Chiar s-ar asocia 50% + 1 dintre membrii Filialei 1 Craiova acuzelor aruncate de dvs in eter si in bloc asupra tuturor structurilor de conducere ale SCMD?

Cum pot sa interpretez urmatoarele acuze la adresa CNR, care ar fi format dintr-o masa de manipulati sau aerieni:
  1. “Vicepresedinti care au fost impusi la CNR prin votul membrilor fondatori”;
  2. “aceia pe care dvs si raposatii fondatori i-au adus in fruntea mesei”;
  3. “Domnilor colegi din CD, noi v-am ales in acest for de conducere”.
Chiar nu vedeti ca acuzele dvs se exclud reciproc?

Pe membrii fondatori ii excludeti cu totul, numindu-i “defunctii” sau “raposatii fondatori”. Va informez ca au fost sute de doritori care, declarativ, s-au asociat ideii sindicatului dar au fugit la prima amenintare. Acesti “defuncti” sunt cei care au avut curajul sa reziste si sa infiinteze sindicatul. Vreti sau nu, ei sunt Sindicatul la care dvs ati aderat ulterior, prin semnatura, asumandu-va si actele oficiale si obiectivele. Ei sunt cei fara de care astazi toti rezervistii si-ar fi plans neputinta pe bancute, in parc, in situatia impusa la 01 ianuarie 2011. Opuneti, camarazilor dvs care au avut curajul sa imbratisese si sa duca la capat o idee, sintagma “ofiter adevarat”. Va dau eu exemplu de ofiter adevarat – dl.gl. (r) Mihail Popescu, Dumnezeu sa-l odiheasca! Un om din categoria celor care au avut curajul sa se impuna, nu prin “Am fost”, ci prin “Am facut” sau “Fac”! Nici dvs, nici alte persoane care fac aluzii la functii trecute, nu ati avut cariera dlui general in armata si in NATO. Grav operat pe cord, riscandu-si sanatatea, in momente critice pentru SCMD, domnia sa a iesit din spital pentru a se urca pe tribuna sau a merge la posturi TV, raspunzand: “Va intrebati unde sunt generalii? Aici sunt generalii! Sunt generalul Mihail Popescu, seful SMG…..sunt soldat credincios al sindicatului si ma mandresc cu asta!” Si va mai dau exemple de membri SCMD care au dovedit si dovedesc aceeasi modestie impletita cu tarie de caracter si curaj. Este vorba despre membrii Filialei 1 Timisoara, care au organizat, acolo, manifestatiile antibasiste in iarna 2011/2012. Cand presa basista s-a aruncat asupra profesorilor aliati cu acuza ca n-ar avea aprobare, seful politiei Timisoara a anuntat ceea ce nimeni nu voia sa auda: “Exista aprobarea, a obtinut-o SCMD.” Ziaristii basisti s-au aruncat atunci asupra rezervistilor, acuzandu-i ca sunt PSD-isti si ca fac politica in strada. Raspunsul a fost coplesitor: “-Nu, suntem membrii SCMD si am iesit pentru drepturile noastre care au fost, abuziv, confiscate de un guvern tiranic. – Dar sunteti membrii PSD. – Nu, suntem membrii PDL. – Cum PDL, si ati iesti impotriva guvernului? – Asa a decis sindicatul. Convingerile noastre politice sunt una, dar realitatea confiscarii tuturor drepturilor noastre este alta”.  Asta a inspaimantat, atunci, Puterea – ca membrii SCMD pun interesul general deasupra intereselor si ambitiilor personale. Dvs va puteti asocia acestor atitudini? Acuzati BOC, fara probe, de “lipsa de viziune si pragmatism”, “manipulare”, “maniera neproductiva in care ordinea de zi a sedintelor este impusa in mod nedemocratic si nestatutar” etc. Acuzati, desi pretindeti ca sunteti impotriva “etichetarilor nemeritate”, la modul general CD de “mod excesiv de autocrat in conducere”; “derapajul de la statut”; “lipsa de transparenta in luarea deciziilor”; “actiuni de fatada”; renuntarea ca “prioritate” la “problemele importante ale categoriei noastre socio-profesionale, “inlocuite” ca la balci de tot felul de nazbatii”; “orgolii” care nu au “nimic in comun cu interesele noastre”; “incapacitatea organizatorica”; “lipsa de predictibilitate”; “prea multa implicare politica”; “stil pamfletar” etc, afirmand ca dupa 18 august “conducerea ar fi ilegitima”.

Domnule colonel, va informez ca noi, “defunctii”, am primit legitimitatea ca persoana juridica a sindicatului pe data de 2 septembrie 2009, cand hotararea definitiva a devenit irevocabila, dar existam de la data inscrierii oficiale de catre judecatorie in registru. Ca nimeni nu a stiut acest lucru, cu exceptia mea, nici chiar avocatul SCMD care a intocmit toate actele necesare si despre care astazi spuneti ca ar fi fost adus in sindicat de catre unii membrii CD, spre a i se drena fonduri.  Nu domnule colonel, doamna Barla a fost cu sindicatul cu trei luni inainte ca dvs sa fi auzit de existenta acestuia si a fost indepartata tocmai de mizeria acuzelor nefondate lansate de unele persoane din BO al filialei dvs care au incercat, juridic, sa desfiinteze sindicatul in 2011. Sunt sute de pagini depuse prin cabinetul de avocatura Neacsu la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti. Nu ati indeplinit hotararea expresa a CNR de a lua masuri impotriva vinovatilor, ba ati permis sa fim insultati si balacariti in numele “democratiei” si “transparentei” in continuare, sub cele mai fanteziste acuzatii care ne-au atras si un control la sange ANAF de 4 luni. Mizeriile au continuat chiar si dupa ce acesta a constatat ca nici una dintre acuzele puse la dispozitia lui Sorin Blejnar nu se confirma. Cine, atunci, se face vinovat de “decridibilizarea” sindicatului? Noi sau dvs, in conditiile in care senatorii si deputatii de Dolj, cu care discutam ne informeaza ca stiu de la dvs ca ar fi multe “nereguli” si “fraude” la nivelul Comitetului Director. Stiu ca va supara votul din 2012 al fondatorilor, care erau buni atunci (pentru ca renuntau la prerogativele lor de membri exclusiv ai CD, conform Actului Constitutiv), care intre dvs si presedintele Filialei 1 Slatina au optat pentru acesta ca vicepresedinte interimar CD. M-am opus atunci, prin vot, dar ii felicit acum si le voi cere scuze pentru ca, dincolo de faptul ca nu ma simpatizeaza, tizul de la Slatina este un ofiter adevarat care spune ce gandeste, la care am apelat si cu care am colaborat perfect in batalia pentru Legea reparatorie si nu numai.

Voi cere CD sa se pronunte in privinta gestului dvs si sa faca propunerile statutare pentru CNR, deoarece, dupa acuzele generale, acuzati pe “unii” dintre membri, evident neprecizat si fara probe, de “amatorism si diletantism”, lipsa de “reprezentativitate si recunoastere”, “puternica inregimentare politica”, facand “jocul” unor partide, “ambaturi”, “manipulare”, “fuga de la sarcinile SCMD si inregimentare politica”, situare in “borcanul cu miere pe la partide”, “infiltrare”, “joc dublu” prin care “impiedica apropierea noastra de fosta opozitie”, pentru ca “au facut si fac poteca, seara, la Cotroceni” etc.

Va solicit, domnule colonel, nume si probe pentru astfel de afirmatii care arunca, nu un borcan cu miere, ci cu ceea ce defineste acum intreaga clasa politica – un borcan mare de ceva urat mirositor asupra intregului sindicat. La CNR 2013, la care nu ati participat, s-a aprobat strategia SCMD pe 2014, votandu-se ca, in urma spargerii USL in martie 2014, sa avem o politica prudenta fata de toate partidele, sa avem lobby peste tot, dar in nici un caz sa nu politizam sindicatul. La care “fosta opozitie” va referiti, plangandu-va ca va stricam relatiile? La aia care albeste ca la Nufaru o parte a fostei Puteri, sau la cealalta care procedeaza identic? Unul dintre putinii presedinti de filiala care confunda democratia cu anarhia si sindicatul cu COM sau cu un partid, sunteti, in opinia mea bazata pe acest text, tocmai dvs. Cand minunatii “aliati” la care va referiti si care, astazi, nu mai exista, s-au facut ca ploua in privinta ordonantelor reparatorii, li s-a adus aminte, in baza executarii noastre imediate, prin aplicarea art.4 din OUG /2011, inca neabrogat, prin manifestatia de la sediul USL, din 4 martie 2013. Ati facut atunci criza de nervi ca va stricam relatiile politice, ati adus insulte incalificabile domnilor vicepresedinti responsabili de zonele de Sud si SE si presedintelui Filialei 1 Brasov, care va este superior si in grad si in pregatire. In loc sa cer masurile statutare care se impuneau impotriva celor ce pun interesele politice personale deasupra intereselor sindicatului, am preferat, de dragul pastrarii unitatii SCMD, sa scad in stima acestor camarazi, solicitandu-le o solutie de compromis. Drept care le cer, respectuos, scuze, deoarece domniile lor au avut dreptate. Rezultatul acelei actiuni a fost decizia de a se elabora Legea 241, cu revenirea in cuantum a pensiilor si scutirea de plata din urma pe 30 de luni. Nici unul dintre membrii CD, nefiind si membri ai clanului Bercea, nu face poteca la Cotroceni si nici unul nu este platit de vreun partid, daca asta va preocupa! Nici unul nu a profitat in vreun fel de pozitia in CD, ba dimpotriva, suporta multi dintre noi consecintele urii basiste. Insultati, asadar, gratuit, niste oameni care si-au asumat riscuri pe care dvs nu le simtiti. SCMD a facut si face in continuare filiale, oamenii inscriindu-se si Societatea Civila aderand tocmai datorita imaginii pe care “unii” dintre membrii CD o creaza pentru SCMD. Dar sunt multi si cei care se retrag, inclusiv de la Craiova, nefiind de acord sa adere la o filiala a carei conducere nu are drept scop constant decat balacareala gratuita a conducerii Sindicatului.

In privinta “cantatului pe la alte mese” va informez ca suntem in stare sa cantam si in piata publica daca acest lucru ne va repune in drepturi. Va mai informez ca, in conditiile actuale, misiunea noastra ramane aceeasi, de a obtine, pana la declansarea campaniei electorale, dreptul nelimitat la munca si Legea pensiilor militare de stat, indiferent sub ce forma (prin OUG sau prin Parlament) si ca le vom obtine. Atat de mare este frica si disolutia in partide, motiv pentru care nimeni nu si-ar dori o iesire a noastra in strada! Dar daca o vom face, pentru a precipita lucrurile, dvs veti pune in continuare interesul personal, politic, mic si local pe primul plan?

Domnule colonel,

Incercati, electoral, ca la partide sa impuneti o data anticipata a CNR si neaparat la Bucuresti, considerandu-i pe bucuresteni, probabil, mai politizati decat altii. Va informez ca am obtinut, eu ca persoana, hotararea judecatoreasca de infiintare a SCMD, la 19 august 2009, devenita irevocabila la 2 septembrie pentru ca nu a fost atacata, numai eu stiind de existenta ei. Data la care va referiti insa este data dobandirii personalitatii juridice a sindicatului si aceasta este mult ulterioara. Nu cred ca ar fi oportun sa prevedem un CNR in plina campanie electorala.

CNR 2014 este unul de bilant si alegeri. Pana la data convocarii lui, cei desemnati de CNR 2013 trebuie sa va propuna si sa aveti suficient timp sa analizati si sa veniti cu propriile propuneri, modelul de modificare a statutului , pentru punerea in concordanta cu Actul Constitutiv care este batut in cuie si proceduri privind alegerile. Retragerea Actului Constitutiv ar insemna desfiintarea sindicatului. Trebuie verificate toate filialele sub aspectul numarului membrilor, gasite solutii pentru revitalizarea celor cu membri platitori la zi sub cota admisa. Iar acolo, unde presedintii, prea ocupati cu insultarea noastra, nu au timp sa se aplece spre dorintele membrilor, o vom face noi. Trebuie completate BO acolo unde sunt nefunctionale, conform CNR 2013 si clarificata, prin intemeiere de filiale, situatia grupurilor care au aderat si adera in aceasta perioada, tot conform CNR 2013, deoarece sunt persoane de alta varsta si cu alte obiective decat rezervistii dinainte de 01 ianuarie 2011, etc.

Fiti sigur ca se va proceda, ca de obicei, legal, in limitele documentelor noastre juridice pentru ca am actionat, de la inceput, numai in interesul general al rezervistilor, militarilor activi si in interes national. N-am fost pe nici o lista de primar, deputat, senator, ministru, europarlamentar, asa cum bateau campii unii dintre “inspirati” pe pagina filialei dvs si nici nu intentionez. Dar nici nu permit nimanui ca, in spatele gargarei pentru democratie, in interes personal, sa-mi insulte camarazii, de la ultimul venit in sindicat, pana la vicepresedintii despre care afirmati ca ma manipuleaza. Toate CNR-urile, nu numai cele la care ati lipsit, au votat CNR 2014 dupa caderea celui care si-a batut joc de noi si de tara. Toate au votat 5 ani de mandat, conform statutului. Cei desemnati anul trecut nu au nici o obiectie in a armoniza cifra la 4 ani. Aceasta si alte modificari vor fi votate de CNR in prima zi, dupa care vor avea loc alegerile in baza votului. Va garantez ca vor fi statutare si legale, in conformitate cu Actul Constitutiv si statutul imbunatatit. Doriti altceva? Sunteti liber sa construiti cu sau fara sprijinul nostru, in afara SCMD, asa cum ati incercat cu “Pro Concordia”. Dar asa cum ati constatat, e foarte greu sa construiesti si sa atragi oameni cu pregatire, convingeri, opinii si interese diferite, sub acelasi steag. Este mult mai usor sa manjesti si sa distrugi imaginea unora care au fost in stare, au dovedit si dovedesc prin fapte ca sunt capabili de sacrificiu.

Voi ridica problema atitudinii dvs in BOC, CD si CNR, supunandu-ma hotararii statutare a acestora.
Honor et patria! Vae Victis!

Col.(r) dr. Mircea Dogaru,
Presedintele SCMD

Jocul de-a mobilizarea 16

$
0
0



“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a XVI-a


XVIII. PRIMELE ESECURI PORTOCALII

Prima fisura in planul globalist de remodelare a lumii ca natiune planetara de consumatori, strict controlata de guvernul mondial al transnationalelor, s-a produs in chiar momentele de maxima afirmare, in 2005, in Lituania. A doua zi dupa ce portocaliul presedinte Valdas Adamkus a fost felicitat de G. W. Bush (9 mai) pentru refuzul de a da curs invitatiei la Moscova, “Confederatia oamenilor de afaceri lituanieni” a trecut la ofensiva, atacandu-l dur pentru pierderile economice cauzate de respingerea relatiilor cu Rusia. Popularitatea lui, ca si a lui Bush, s-a prabusit, astazi tarile baltice in frunte cu Lituania, fiind orientate economic spre Rusia.

In 2006, premierul Robert Fico l-a inlocuit in Slovacia pe portocaliul Ivan Dzurinda. Sprijinit de nationalistii lui Jan Slota si de popularii lui Meciar, el a intors spatele lui Bush retragand din Irak 99 din cei 110 militari slovaci. In 2007 i-a retras si pe ultimii 11 apoi a respins Scutul antiracheta si a refuzat sa recunoasca independenta Kosovo. Reorientarea economica spre Rusia a facut ca exporturile acestei tari mici in spatiul rus sa fie de 2,5 ori mai mari decat ale Romaniei. Dupa un sondaj Gallup din 2013, doar 27% dintre slovaci mai cred astazi in politica americana.

In Ungaria, procentul de proamericani ar fi de 38%. Este insa doar declarativ deoarece neoconservatorii n-au gasit slugi ca in Romania, ungurii retragandu-si militarii din Irak inca din 22 decembrie 2004, refuzand Scutul antiracheta si opunandu-se cu vehementa instalarii unui radar american in Ungaria (2008).

Cel mai mare esec l-a constituit insa infrangerea republicanului John McCain, de catre Barak Obama in alegerile din 2008. Pentru republicani a inceput degringolada astfel incat neoconservatorii si-au mutat centrul de greutate in Partidul Democrat, activandu-l ca lider pe Joe Biden. Republicanul McCain a fost cooptat in „Banda celor 4” care inca incearca sa conduca SUA si Lumea, sub pretextul ca este omul care asigura „armonizarea” la nivel de conducere statala. Biden a reusit in primul mandat al lui Obama sa acrediteze ideea a doi presedinti in SUA, „albul Joe”, care ia marile decizii, hotarand politica globala si „negrul Jim” care matura prin curte. Extrem de agresiv, Biden si-a trimis slugile, oameni de afaceri ratati din curtea transnationalelor, pe post de strangatori de bir, mascati in ambasadori, in tot Estul european, incercand relansarea revolutiilor portocalii.

In 2009, in Bulgaria a fost impus premier Boiko Borisov „omul poporului” (2009-2013), un fel de Dan Diaconescu al lor. Individul insa nu era „potocaliu” ci doar antirus. El a torpilat strategia bulgaro-rusa in domeniul energiei, a blocat proiectele energetice cu Rusia (centrala nucleara de la Belene, conducta de gaz Burgaz-Alexandropoulos si conducta South Stream) subscriind alaturi de Traian Basescu pentru himericul „Nabucco”. Spre deosebire de Romania, bulgarii au iesit in strada si, ca si grecii care au refuzat sa-si faca tara bucati in mana transnationalilor, n-au mai plecat. La 15 noiembrie 2012, Borisov avea sa fie obligat sa semneze Acordul „South Stream” iar la 20 februarie 2013 sa demisioneze.

Tot in 2009, Iulia Timosenko a fost lansata drept candidata portocalie in Ucraina la alegerile prezidentiale, pierdute insa cu succes in 2010 in fata lui Ianukovici. Mai mult la 05 august 2011 avea sa fie arestata si condamnata, culmea, pentru contractele pe gaz incheiate cu Federatia Rusa, in ianuarie 2009. Avea sa fie scoasa din puscarie la 22 februarie 2014 de „maidanezi” dar huiduita de multimea in fata careia a incercat s-o faca pe Maica Tereza, a fost exfiltrata la Londra pentru un nou instructaj pe imagine. Rezultatul a fost acelasi – disparitia din viata politica si publica. Din nefericire, Romania basista a fost si este pentru neoconservatori tara tuturor posibilitatilor si a tuturor experimentelor. Ca presedinte, Basescu a incalcat Constitutia inca de la inceput, refuzand sa acorde guvernul castigatorilor in alegeri, adica majoritatii parlamentare coordonate de PSD. L-a acordat minoritatii fortand Constitutia si, prin amenintari, promisiuni si santaj, a inventat o majoritate care n-a existat. A incercat sa schimbe, in 2005, neconstitutional presedintii Camerelor, a transformat Romania in stat politienesc cu ajutorul Monicai Macovei aducandu-si la ordin Curtea Constitutionala si institutiile paralele create in embrion de Adrian Nastase (DNA, ANI, DIICOT). Alianta lui s-a destramat pentru ca si-a retras fidelii (PD) din guvern, fostul aliat, Calin Popescu Tariceanu, ajungand sa fie sustinut, in 2007-2008, de PSD.

La 19 aprilie 2007, Parlamentul a votat suspendarea din functia prezidentiala a lui Traian Basescu.  Din pacate, liderii partidelor implicate au actionat politicianist, au refuzat sa mearga pe motivatia furnizata de senatorul Mihai Ungheanu (incalcarea, de catre Traian Basescu, a 22 de articole din Constitutie si implicarea activa in politica, in calitate de lider PD si nu de lider national), rezultatul fiind ca, in ochii electoratului, liderii partidelor semnatare, in frunte cu Mircea Geoana, au aparut ca niste candidati autopropusi la presedintie. Rezultatul a fost ca la Referendumul din 19 mai 2007 pentru demitere, liderii opozitiei, acceptand un text absurd si o procedura la fel de absurda cu mai multe puncte, inclusiv diminuarea Parlamentului si transformarea lui in unicameral ( pe motiv ca sunt multi parlamentari si ne costa), au pierdut partida exclusiv din vina lor. Dupa victorie, Basescu si-a dat arama pe fata, nemaitinand cont de nimic si de nimeni, mai ales ca „bunul prieten”, Geroge W. Bush, a venit calare pe „curcubeu”, la 1 aprilie 2008, sa-i consolideze pozitia. Neoconservatorii au organizat, la Bucuresti, in zilele de 2-4 aprilie 2008, Summit-ul NATO. Eroul acestuia a fost, asa cum s-a amintit, Vladimir Putin care si-a batut joc si de pretentiile UE de extindere in Est si de NATO „rapindu-l” pe W. Bush, putintel pana in Crimeea unde, la Soci, a reiterat avertismentul privind soarta constructiei artificiale statale numita Ucraina, daca transnationalele mai insista sa-si adjudece resursele acesteia.

Baza electorala a lui Traian Basescu a fost asigurata de neokominternisti, multi promovati pe post de consilieri la Cotroceni, de o apriga gargara anticomunista soldata cu un raport de incriminare a inexistentului comunism romanesc elaborat sub tutela neoconservatorului Volodea Tisminiski (Vladimir Tismaneanu), de smecherii aciuiti in PD, de fugarii de la PNL sau PSD, de unguri, carora le-a permis toate porcariile, inclusiv rascumpararea, de la tarani, a pamanturilor pe o latime de 15 km, pentru a se crea un culoar unguresc de la Odorhei pana la Seghedin (pe care urmeaza sa fie ridicate autostrazi) si pe populatia sinthi. Adica pe cei numiti, in mod eronat, cu un cuvant grecesc (desemnand o secta crestina), tigani, romi insemnad romani (pentru ca au patruns in Europa in urma armatelor otomane, dupa 1354, prin fosta Romanie Bizantina, actualmente Rumelia turceasca), bohemieni (adica cehi, pentru ca au ajuns in Franta venind din Bohemia), gipsi sau egiptiani (la noi, faraoani), pentru ca unii au crezut ca vin din Egipt etc.

Sluga perfecta a comunism-globalismului, el a actionat pentru destructurarea tarii, pe fata, de la finele anului 2008 cand, pe 27 decembrie, a impus o prima OUG impotriva militarilor, cu propaganda de vigoare, in povestea restituirii salariilor compensatorii. Pe 5 ianuarie 2009, povestea a cazut, deoarece in Parlament erau 56 de rezervisti, senatori si deputati din toate partidele si sute de rezervisti consilieri care au actionat unitar.

Se stie ca Armataeste coloana vertebrala a existentei unui stat. State fara armate nu exista. Pana si Vaticanul are o Garda Elvetiana. Armate fara stat pot, insa, exista si, mai devreme sau mai tarziu, constituie, in jurul lor, state. Este cazul Israelului si Palestinei constituite in jurul unor armate. In ceea ce-i priveste pe romani, istoric vorbind, statele romanesti s-au constituit pe structuri militare, din ratiuni de aparare. Ca Romania sa poata fi regionalizata, desfiintata, trebuiau distruse structurile militare. Pachetul de legi vizand de la distrugerea rezervistilor, la inciminarea tuturor activilor, prin legile lustratiei, a venit din afara.  In interior s-a orchestrat o ampla campanie de desfiintare a 2000 de ani de istorie romaneasca, de stergere a respectului ancestral al romanului fata de militari, prin actiuni de manipulare imagologica si psihologica fara precedent. Uitandu-se ca structurile militare au fost principalul contributor la economia nationala, prin industria de aparare si industriile speciale, prin marile constructii care aveau sa devina prada globalistilor, dar si prin dezvoltarea mineritului si implicarea in agircultura, in sanatate, transporturi, s-a creat, cu ajutorul a circa 40.000 politruci pregatiti in strainatate, imaginea militarului betiv, puturos, agramat, violent, care a primit si primeste bani degeaba. Adica tot ceea ce s-a incercat si in alte tari, din SUA si Canada, pana in Lituania, dar fara succes. In Romania parea sa prinda pentru ca „prostul, pana nu-i fudul, parca nu e prost destul” iar lacomul si hotul sunt primii gata sa strige „hotii!”. „Nesimtitii cu pensii nesimtite de 20 milioane” a fost sloganul lansat de trio-ul Basescu-Boc-Seitan, inca din decembrie 2008. Dar prima lege antimilitara implementata, in vigoare si astazi, a fost Legea 329/2009, legea interzicerii cumului pensiilor cu salariile. Ea a pregatit terenul transformarii rezervistilor in asistati social, primul obiectiv vizat fiind eliminarea militarilor ca obstacol in spolierea tarii. Cladirile, unitatile cu terenurile aferente ale MAI si MapN au fost furate ca-n codru, unitatile desfiintate cu si fara rost, milioane de hectare au fost trecute prin primarii in posesia unor cercuri de interese straine. Militarii protestau. Nu activii, ci rezervistii! Mai mult, avand drept de munca, rezervistii au fost preferati pentru disciplina, rigoare si cunostiinte, fiind angajati ca specialisti experti, consilieri, functionari publici, coordonatori de structuri in toate domeniile, inclusiv la Guvern, Parlament sau Presedintie. Asigurand infrastructura, educati in spirit national, au blocat numeroase initiative si afaceri necurate ale politicienilor. Dam exemplu, doar  la nivel Senat, in perioada 2005-2008, anularea Legii reparatorii fata de asazisul rege Mihai, un tun de minim 14 mld. Euro (calculat la 20 Euro/m2 teren in intravilan, intr-o perioada in care pretul era de 2.500 euro/m2); cazul padurii de la Reghin de 50.000 de ha, pe care o firma ungaro-ungara a luat-o in exploatare, apoi a incercat sa si-o treaca in proprietate cu ajutorul unui poriect de lege manarit de Zoltan Puskas, Marko Bella, Frunda Gyorgy si Eckstein Peter Kovacs, depistata in momentul trecerii tacite de la Senat la Camera, proiect in final torpilat cu ajutorul printului Paul de Romania care avea documente atestand o proprietate de 4ha in mijlocul padurii a lui Carol al II-lea, care isi construise acolo si o cabana de vanatoare, clona a Pelisorului; povestea celor 430 de trasportoare blindate comandate in Elvetia, tara fara traditii in domeniu, concomitent cu punerea pe butuci a industriei noastre care avea si prototipuri si productii de serie performante, o gaura adusa statului de cca. 15 miliarde de euro et. Periculosi, militarii in rezerva trebuiau sa dispara de peste tot, aruncati haitei, adica oprobiului public, amenintati inclusiv cu statutul de „terorist” sau „tortionar”, pentru a nu mai exista obstacole in fata desfiintarii Romaniei. Legea 329/2009 a intrat in vigoare la 10 decembrie, nebagata in seama pe fondul isteriei antimilitare pe tema „pensiilor nesimtite”. Proiectul legii staliniste unice a pensiilor, care avea sa treaca prin frauda parlamentara (Legea 263/2010) fiind amenintat in primavara lui 2010 sa nu treaca in Parlament, s-a dat la repezeala un „pui” al ei, Legea 119/2010, care a desfiintat asazisele pensii speciale. In fapt, in mod absolut comunist, Basescu si ai lui s-au straduti sa explice trogloditilor ca poti sa aduni merele cu  perele si cu prunele ca sa-ti dea capsuni. Cu alte cuvinte, ca nu este nevoie de legi speciale pentru domenii speciale, activitatea minerilor, sportivilor, artistilor, aviatorilor, diplomatilor, grefierilor, militarilor, politistilor etc. putand fi cuantificata in mod egal ca si a celor cu program de lucru fix de 8 ore si fara riscuri. Acesta a fost primul pas in proicetata reducere a tuturor pensiilor cu 15% si a salariilor cu 25%, in mod ilegal si retroactiv, anticonstitutional si antieuropean. Salariile au fost reduse, real, cu cca.49%, pe o durata anuntata de 6 luni, dar nu s-a revenit nici astazi la cuantumul din 2010. Si pensiile civile au fost micsorate sub diferite pretexte (CASS, recalculari etc.), dar marea lovitura pe care trebuiau sa o primeasca, prin cele 10 recursuri in interesul legii, depuse de Laura Codruta Kovesi avea sa esueze la ICCJ, la 17 octombrie 2011.

In aceste imprejurari, cand militarii si tara nu mai aveau nici o sansa, i s-a transmis lui Basescu, in direct, pe 3 octombrie 2009, la un post de televiziune, urmatorul mesaj: „S-a terminat, domnule presedinte. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate exista si, din acest moment, nu veti mai pute face nimic de noi, fara de noi si in absenta noastra! Daca nu stiti cine a rostit aceste cuvinte, intrebati-l pe Marko Bella, ca el sigur stie.” Referirea era la Ioan Inochentie Micu Klein, parintele Societatii civile romanesti, cel care a luptat cu armele modernitatii pentru drepturile natiunii romane, intre anii 1729-1744. Trei zile mai tarziu, un sindicat de 21 de persoane, SCMD, era chemat de Mihai Seitan, ministrul muncii de atunci, la discutiile cu Federatiile si Confederatiile sindicale. In fata intregii prese, SCMD a cerut celor din sindicate sa accepte ca a intrat in actiune un factor profesionist in ceea ce priveste lupta pentru drepturile tuturor, care nu poate fi manipulat de veleitarii guvernului si, daca vor drepturi, sa se incoloneze in spatele acestui spargator de gheata. S-a cerut guvernului sa inceteze cu minciuna si cu aritmetica pentru retardati, ca 4,5 milioane de activi duc in spate in spate 5,6 milioane de intretinuti, ca pensionarii in Romania, real sunt 2,6 milioane, restul fiind beneficiari, ori de indemnizatii de merit, ori de ajutoare sociale, ceea ce juridic inseamna altceva si ca pensionarii, dupa o viata de munca muncesc in continuare, suplinind forta activa a statului care culege capsuni prin Spania, portocale prin Italia si masline in Grecia.

Meritul SCMD este ca a adunat, la un loc, militari proveniti din aramata, interne, SRI, STS, SPP, SIE etc., lichidand, pentru totdeauna, orice posibilitate de continuare a aplicarii principiului „Divide et impera” in interiorul sistemului. Mai mult, reactionand profesionist la atacurile psihlogice si de imagine, s-a prezentat natiunii drept aparator al democratiei constitutionale in baza Art.118, Al.1 din Constitutie si, tot in spirit constitutional si Euroatlantic, drept coloana vertebrala a Societatii civile. Ocolind principiul masonic al revolutiilor (Ai Capitala, ai tara) si optand pentru experienta Henric al IV-lea (Ai tara, asediezi Capitala si dai o Liturghie), SCMD a intemeiat, rapid, filiale in tara, dinspre granita spre interior, primele fiind Calarasi, Botosani si Oradea. In paralel, a luat legatura cu federatiile si confederatiile nationale, oferindu-si sustinerea in actiuni si cu principalele categorii socio-profesionale, destinate sa fie adversarii rezervistilor (pensionari civili, profesori, CFR-isti, mineri). In iunie 2010, cu un efectiv de 5000 de oameni, SCMD era o prezenta importanta in marsul confederatiilor sindicale pe Calea Victoriei. La 25 octombrie 2010, SCMD organiza, singur, prima mare manifestare antibasista la Cotroceni si-n toata tara. La 27 octombrie participa, ca egal, la ultima manifestaie organizata de conefederatii in Piata Constitutiei. Intelegand modul in care a fost distrusa miscarea sindicala  de catre Traian Basescu, inclusiv prin inlocuirea Legii sindicatelor cu Legea dialogului social, SCMD a transmis mesajul, atunci, „Cine este hotarat sa lupte pana la capat pentru drepturi si pentru tara, sa vina alaturi de noi! Cu voi sau fara voi, noi ne batem.”. Din acel moment si pana in 4 martie 2013, SCMD a fost initiatorul  marilor actiuni stradale pentru drepturi sociale, in Capitala si in tara, la care s-au raliat resturile sindicatelor civile si ONG-urile, in frunte cu organizatiile revolutionarilor si toate fortele prezente in Piata Universitatii, inclusiv galeriile de fotbal. S-a manifestat in Parlament prin actiuni de protest dar si prin initiative legislative sustinute de membrii SCMD suspendati ca parlamentari, prin discutii la toate nivelurile exceptand presedintia, prin peste 40.000 de actiuni in Justitie, prin mii de declaratii de presa in tara si in afara, prin aparitii la TV, zilnice in perioada fierbinte, in special la Antena 3, care astazi ocoleste cu grija, profesionist si din ordin, SCMD-ul, contribuind prin omisiune, la scoaterea sa din Istorie.

In plan extern, ajungand la cca. 30.000 de membri, in ianuarie 2011, majoritatea fiind cooptati ca militari sau politisti, dupa 1997, in actiuni NATO de diferite tipuri, SCMD s-a adresat Parlamentului Europei, NATO, guvernelor statelor membre ale UE si NATO, marilor centrale sindicale internationale si europene, sindicatelor si organizatiilor rezervistilor si veteranilor din toate tarile, denuntand faptul ca Romania este punctul slab exploatat de ofensiva globalist-comunista si, daca omologii din statele democatice nu vor sprijini miscarea rezervistilor romani, dupa infrangerea acestora, matematic le va veni randul. Argumentele au fost aduse din campaniile mediatice din tarile respective impotriva militarilor proprii, din tentativele de aplicare a unor legi similare legilor Basescu-Boc in alte state, incepand cu iarna 1997-1998, in Canada si terminad cu ianuarie 2011 in Ungaria, mesajul lansat fiind „Militari din toate tarile uniti-va!” Evident, pentru salvarea fiecarui stat in parte, inclusiv a SUA si a Rusiei in fata ofensivei transnationalelor. Si aceasta in plina epoca de desfasurare intensa, grabita si inexplicabila pentru toata lumea a „primaverii arabe”.

Dar despre „primavara araba” si despre cele petrecute in Romania si in lume, de la initierea acesteia si pana in „iarna Ucrainei”, vom vorbi cu alta ocazie.

(VA URMA)



Col. (r) dr. Mircea DOGARU,
Presedintele SCMD




“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU

$
0
0


- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a XVII-a

XIX. GLOBALISM-COMUNISMUL, BASISMUL SI “PRIMAVARA ARABA”
Exista in limba romana un proverb care sintetizeaza perfect actuala strategie neoconservatoare: “Unde dai si unde crapa”. Vinovati de atentatul de la 11 septembrie 2001 au fost proclamati Al Qaida si Osama Bin Laden, adica vechii aliati ai americanilor, formati, pregatiti si inarmati de CIA ca aliati ai mujaheddinilor in razboiul rusesc din Afganistan (1979-1989). Dupa alungarea rusilor, in aceasta tara a izbucnit razboiul civil cu masacre religioase inimaginabile si instalarea fanaticilor talibani la putere, si ei sprijiniti anterior de CIA. Pregatita mult inainte de 11 septembrie, Operatia Enduring Force s-a declansat la 7 octombrie 2001. Talibanii au fost scosi din Kabul, s-a instalat un guvern marioneta sub protectia oficiala a NATO grupand forte din 43 de state si … cam atat. Pentru ca rezistenta talibanilor sustinuti de Al Qaeda a continuat. Neoconservatorii nu aveau timp sa-i spulbere definitiv, tinta lor reala fiind Irakul, tinta atinsa si apoi Iranul care a ramas insa pana astazi un vis imposibil de atins.
Afganistanul este bogat dar nu in petrol, ci in minereuri rare cum ar fi strontiul sau litiul pentru care a si primit supranumele de “Arabia Saudita a litiului”, resurse estimate la un trilion de dolari. Dupa rezolvarea problemei irakiene, neputand obtine nici sprijin nici justificare in atacarea Iranului, neoconservatorii s-au orientat asupra restului lumii arabe, lasand balta Afganistanul unde insurectia din 2007 din Waziristan i-a readus in atentia lumii pe talibani. Dezinteresul devenind suspect, abia la 2 mai 2011, in plina “Primavara araba” Bin Laden avea sa fie asasinat in Pakistan, in cadrul “Operatiunii Neptun Spear”, coordonata de CIA.
Rezumand, deputatul Belgian Louis Laurent afirma la inceputul anului 2013, privind retrospectiv evenimentele: “Inarmand rebelii islamisti, cum occidentalii l-au inarmat pe Osama Bin Laden, acest prieten al americanilor, pana cand s-au intors impotriva lui, tarile occidentale au urmarit implantarea in <noile state> de baze militare, favorizand intreprinderile lor nationale. Totul este strategic! In Irak, aliatii nostri americani au pus mana pe resursele petroliere. In Afganistan, au fost opiul si drogurile, foarte utile cand vrei sa faci bani repede. In Libia si Tunisia, in Egipt si in Siria scopul a fost de a inlocui puteri moderate cu unele islamiste care vor deveni repede ostile si impotriva carora vom lupta in curand sub pretextul luptei antiteroriste, pentru a proteja Israelul. Urmatoarele tinte se cunosc déjà.
“Noile state” la care se refera Laurent inseamna noile “Democratii Coca-Cola” implementate in lumea araba, in locul statelor proclamate de ideologii neoconservatori Robert Kagan si William Kristol drept “negative” sau “haimanale” (“Rogue states”). Modelul urmat, dupa Francis Fukuyama “a fost Romania sub Ceausesti”, care, din stat “haimana” a devenit democratie Coca-Cola. Ca si in Romania, in aceste state se viza lichidarea conducatorilor nationalisti si adjudecarea bogatiilor lor de catre transnationale. “Odata ce vrajitoarea cea rea va pieri – profetea Fukuyama – oamenii se vor ridica si vor incepe sa cante fericiti despre libertatea lor”. Evident, la adapostul cantecelor, tarile lor vor fi distruse si li se va fura si cenusa din vatra!
La declansarea “Primaverii arabe”, neoconservatorii porneau disperati de pe pozitii neconsolidate. Din 24 ianuarie 2009, democratul Barrack Obama devenea presedintele SUA, fiind sprijinit de Pentagon si Departamentul de Stat. Neoconservatorii il puteau bloca in Congres si prin pozitia a doua in stat, detinuta de Joe Biden, care a promovat astfel in fruntea mafiei transnationale energetice si a ofensivei globalist-comuniste asupra lumii. In 2010, Leh Kaczynski a murit in accidentul de la Smolensk iar Iulia Timosenko a pierdut alegerile in Ucraina, indreptandu-se cu pasi repezi spre puscarie. In aceste conditii “bunul prieten” Traian Basescu dobandea o importanta sporita in estul Europei. In perspectiva celui de-al doilea mandat el a fost sprijinit la alegerile parlamentare din 2008, partidele romanesti primind o lista de 24 de nume care nu mai trebuiau sa intre in viitorul Parlament, persoanele in cauza fiind considerate periculoase pentru interesele globaliste, prin patriotismul si inteligenta lor. Ca functionar parlamentar imi aduc aminte ca in fruntea listei figurau senatorii Nicolae Vacaroiu, Mihai Ungheanu, Adrian Paunescu, Corneliu Vadim Tudor, Serban Nicolae etc. Si imi mai amintesc faptul ca pe unii dintre ei i-am avertizat, indicandu-le si persoanele care le sabotau campania si ca o buna parte din cei aflati pe lista au decedat intre timp, alaturandu-i-se lui Antonie Iorgovan, mort la 4 octombrie 2007, nu inainte de a rosti in Parlament cu ultimele puteri: “M-au lichidat!”. Alegerile prezidentiale din 2009, au fost rasturnate in defavoarea lui Mircea Geoana care le castigase, nu numai prin manaria de tip clasic, vizibila in cazul voturilor de la Paris si de aiurea, ci si, in primul rand, prin “Programul Cobra” instrumentat de trei capete luminate ale STS.
Reinvestit presedinte, Basescu a implementat programul de terorizare a militarilor, de distrugere a sindicatelor si a tuturor categoriilor socio-profesionale prin legi ale genocidului si ale subminarii economiei nationale, pregatindu-se sa participe la noua cruciada antiaraba cu formidabila forta a flotei militare romanesti formata din doua sicrie plutitoare achizitionate de la englezi, dintre care unul (“Regina Maria”) servea exclusiv drept depozit de piese de schimb pentru cel de-al doilea (“Regele Ferdinand”). Se explica de ce SCMD a adresat lumii democratice protestul “In Romania regimul antidemocratic si antipopular Basescu urmareste subordonarea miscarii sindicale nationale”, de ce la mitingurile si marsurile societatii civile romanesti organizate si coordonate de SCMD, in plina “Primavara araba” se scanda “Basescu-Mubarak” si “Basescu-Gaddafi” si de ce penibila sluga a lui Biden, ultimul pseudo-ambasador in Romania, Mark Gittenstein, si-a permis sa ne ameninte cu lichidarea noastra de pe blocuri, de catre lunetisti, ca in Siria.
“Primavara araba” a debutat la 1 decembrie 2010 in Tunisia, printr-o revolta armata, sfarsita cu alungarea presedintelui Zine El Abidine Ben Ali, la 14 ianuarie 2011 si consolidarea unui regim islamist in octombrie acelasi an. Victoria din Tunisia a facut ca in ianuarie 2011 sa inceapa revolta in Iordania, impotriva regelui Abdullah II, islamistii instaurand pana in ziua de astazi haosul, in Yemen, cu implicarea Al Qaeda, presedintele Ali Abbdullah Saleh fiind inlaturat la 23 noiembrie si in Egipt, unde protestele impotriva lui Hosni Mubarrak, declansate la 25 ianuarie 2011, s-au transformat in conflicte sangeroase din 2 februarie, avand drept centru piata Tahrir din Cairo. Batranul Mubarrak a fost depus la 11 februarie, fiind ulterior arestat si condamnat, islamistii au castigat alegerile din decembrie dar haosul continua, singurul factor de echilibru al tarii ramanand armata.
Pe 15 februarie 2011, s-a dat din nou o dubla lovitura, incepand luptele siitilor impotriva dinastiei sunnite din Bahrain (situatia este gestionata pe moment de Arabia Saudita) si razboiul civil din Libia. In martie 2011, NATO a intervenit in Libia, militar, in favoarea insurgentilor, ajutandu-i sa ocupe tara pana in luna august, sa lichideze ultimele rezistente ale Jamahiriei si sa-l asasineze pe Gaddafi (20 octombrie 2011). De ce Muammar al-Gaddafi a trebuit sa o ia pe urmele lui Nicolae Ceausescu, Slobodan Milosevici sau Saddam Hussein? Pentru ca: a alungat marile corporatii transnationale din Libia; a decis sa scoata tara din sistemul bancar mondial; a dat cetatenilor libieni credite fara dabanda, energie electrica gratis, cate 20000 USD, ajutor la deschiderea unei afaceri, cate 750 USD/luna ajutor de somaj, cate 7000 USD la nasterea fiecarui copil, cate 1000 USD anual pentru fiecare membru de familie, cate 64000 USD cadou la casatorie; a asigurat studentilor libieni, admisi in strainatate, burse de cate 2500 USD plus intretinere, plus un automobil gratuit; a asigurat case pentru fiecare familie, invatamant si spitalizare, gratuite; a interzis impozitele pe case, apartamente si cladiri; a statuat ca masinile sa fie vandute libienilor la pret de productie, a stabilit amenzi uriase pentru falsificarea alimentelor si pedeapsa cu moartea pentru falsificarea medicamentelor etc. Pentru toate acestea si pentru multe altele, Gaddafi trebuia sa moara. Ce au primit libienii in schimb? Haos, moarte si Coca-Cola, pe care le platesc in petrol.
La 20 februarie 2011, s-au declansat revoltele in Maroc impotriva regelui Mohammed VI, care continua si astazi iar la 15 martie 2011, cu implicarea totala a lui Sarkozy si a Legiunii Franceze, a inceput rebeliunea in Siria, impotriva guvernului Bashar al-Assad. Aici lucrurile s-au complicat si pentru neoconservatori si pentru unealta lor (Armata Siriana Libera) Libanul, Israelul, Rusia si Turcia declarand chestiunea siriana de interes strict regional si excluzand SUA, pentru prima data in ultimii 70 de ani, de la dialog. Decizia le-a fost facilitata si de gafa uriasa a lui Jon Biden de a trimite o femeie (Hillary Clinton) sa faca pace intre musulmani. In plus, Occidentul a inceput sa se trezeasca in momentul in care evenimentele au luat-o razna, pretentiile de cruciada antiterorista inaintand spre centrul Africii. “Ei bine, cand se vorbeste despre a pleca la razboi pentru a lupta contra terorismului din Mali, imi vine sa rad– declara in Parlamentul Belgiei Louis Laurent – Nu este coerent sa mergi in Mali pentru a ajuta Franta in numele luptei impotriva terorismului islamist, din moment ce sustinem acest terorism in Siria, unde rebelii islamisti vor sa-l dea jos pe Bashar al-Assad si vor sa impuna Sharia, asa cum au facut-o in Libia si in Tunisia. Trebuie sa nu ne mai mintiti si sa nu mai luati oamenii drept imbecili. A venit timpul pentru adevar!
Dovada ca a sosit timpul pentru adevar este ca Iulia Timosenko a fost arestata si condamnata in Ucraina, (la 5 august 2011), in egala masura portocaliul Sarkozy a pierdut alegerile in Franta la 15 mai 2012, Saakasvili si Boiko Borisov au fost demisi in Georgia si Bulgaria in 2013 iar Traian Basescu, dupa ce a fost suspendat legal la 6 iulie 2012, a fost tot legal demis la 29 iulie 2012 prin referendum. Neoconservatorii au fost obligati sa faca un adevarat tur de forta prin Barrosso care ne-a amenintat in “11 puncte”, si prin presiunile exercitate asupra guvernului Ponta, care a fost obligat sa accepte un nelegal prag electoral si cifrele unui recensamant cu 10 ani anterior. Cu un numar de votanti de 16.269.839 de persoane, cu o participare reala la vot de 8.455.336 cetateni din care 7.403.836 au votat pentru demitere, 943.375 impotriva, 111.797 fiind voturi nule, Traian Basescu a fost demis. Dar nu numai ca exercita in continuare atributiile de presedinte, mai si bate campii, sustinut de acolitii sai despre “lovituri de stat” date de Parlament si de marea masa a populatiei impotriva “democratiei” reprezentata de el, serviciile secrete, slugile din procuratura si justitie, agentii straini si, bineinteles, … Elena Udrea. Pentru ca asa vrea Biden. Ferindu-ne sa concluzionam pentru a nu fi acuzati de cine stie ce idiotenie, facem apel tot la concluzia deputatului belgian Louis Laurent: “A face razboi pentru a apara interesele SUA, a face razboi pentru a apara interesele unor companii, pentru a pune mana pe mine de aur, asta nu are nimic nobil si asta face din tarile noastre, tari agresoare. Nimeni insa nu indrazneste sa vorbeasca despre asta! Doare! Sa vezi cum din interese si jocuri murdare, se sfarsesc istorii! Se distrug popoare! Mai vechi decat cei 200 de ani ai celor ce afirma ca ei sunt exportatorii democratiei!
Iar astazi, o alta cacialma cu desfasurare de forte militare si pe care unii ar vrea sa o transforme in razboi, ne bate la usa. Noi o numim “Iarna Ucrainei”, pentru ca nu este vorba despre binele, democratia sau libertatea unui popor ci despre bogatiile unui imens teritoriu european in care globalist-comunistii si-au infipt coltii incepand déjà sa-l sfasie, asa cum au procedat si cu Romania. Dar despre Ucraina si recentul soc emotional olandezo-malayezian, cu alta ocazie.
 (VA URMA)

Col. (r) dr. Mircea DOGARU,
Presedintele SCMD


Jocul de-a mobilizarea 20

$
0
0
“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -
(Urmare)
Partea a XX-a

XX. „UCRAINA” – TINUTUL ROMANESC DE ” LA MARGINE”

Incheiat in defavoarea otomanilor, razboiul ruso-germano-turc din 1736-1739 a fost urmat si de reglementari teritoriale in nordul Marii Negre, Rusia largindu-si granita prin Tratatul de la 12 septembrie 1740 de la Istambul incheiat cu participarea, ca observator, a partii germane. Tratatul se intitula „Statutul pentru stabilirea de catre Rusia a granitei Rusiei si Turciei si a granitei Moldovei pe Bug”. Prin acesta, Rusia isi adjudeca un teritoriu de „la Margine” (in rusa „u Craina”) de 44.500 km2, de la sud de Kiev pana la Marea Negra, intre cursurile inferioare ale Bugului si Niprului. Artizanii au fost tarina Ana Ivanovna (1730-1740) si favoritul sau, generalul Munnich. Acestia au imaginat planul care depasea viziunea lui Petru I cel Mare de a acapara toate teritoriile romanesti pana la Nistru, vizand intreaga Moldova pana la Carpati dar si Muntenia, Dobrogea si teritoriile romanesti dintre Balcani si Dunare. Moartea tarinei si succesorii slabi care au urmat la tron au lasat lucrurile in suspensie pana la preluarea puterii de catre Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796). Armata rusa ajunge la Bugul inferior abia in 1764, in contextul pregatirii noului razboi cu Poarta (1768-1774), incepand inventarierea teritoriului. In 1766, agentul Andrei Konstantinov raporteaza ca intre Bug si Nistru, in „u Craina” nu exista „supusi” rusi si se vorbeste „doar romaneste”. Principala fosta cetate turca Ozu sau Oceakov era un oras ridicat, in 1587, de domnul Moldovei, Petru Schiopu, despre care spionul Daniel Krwonn, un suedez in slujba Moscovei, raportase, la 1709, ca este locuit de romani si foarte putin tatari, greci sau turci. Intre 1587 si 1709, informatorii straini Geovani Botero, Giovani Antonio Magini si Niccolo Barsi il descrisesera ca pe un „oras vlah”, adica romanesc, aflat in componenta Tarii Moldovei.

In 1769, tarina decide lichidarea independentei cazacilor si integrarea acestora in armata rusa. Drept urmare, capitanii (hatmanii/atamanii) cazacilor jura credinta si semneaza incadrarea cu grade de capitani si colonei in armata rusa. Numele lor sunt: Topa, Scapa, Taranu, Moldovan, Munteanu, Basarab, Procopie, Dragan, Desalaga, Ignat, Gologan, Ciorba, Vornicu, Abaza, Pavel Poloboc, Vasile Cociubei, Constantin Turculet, Apostol, Chigheci, Grigoras, Bogdan, Radu, Focsa, Grigorcea, Bocsa. Oare ce simt, in acest moment, citind aceste nume „ucrainene”, istoricul „demitizator” Lucian Boia, analistii si politicienii lui peste si pupezele de televiziune care oracaie de 25 de ani ca n-avem nici o treaba cu actuala Transnistrie, care n-ar fi apartinut niciodata Romaniei. Mai rau, nu numai Transnistria intreaga (69.000 km2) ci si Ucraina istorica au fost parte integranta a Tarii Moldovei, de la 1455/1456 pana la 1740 (Ucraina) si 31 decembrie 1791 (Transnistria).

Tarina grupeaza cazacii „margineni” in doua regimente numite: unul „Muntenesc”, sub comanda colonelului Grigore Buhatel, pe loc si al doilea, „Moldovenesc”, dislocat la Kiev, Simara si Orenburg, ca baza de recrutare pentru regiunea Ekaterinoslav, sub comanda colonelului Lungu.

In restul Moldovei dintre Bug si Carpatii Orientali, ocupata de rusi in cursul razboiului amintit (1768-1774), prin persuasiune, promisiuni si cumparare cu bani, tarina organizeaza un corp de armata romanesc format din voluntari. Tradand intentia de ocupare a restului teritoriului Moldovei dintre Bug si Carpatii Orientali acest corp primeste un statut, in fapt o proiectata Constitutie a viitoare Moldove ocupate, intitulat „Invatatura a insasi stapanitoarei mariri Ecaterina a II a, talmacita pe limba moldoveneasca din ordinul maresalului Petru Al. Rumeantev, cu osardia si cheltuiala mitropolitului Gavril, de Toma, al doilea logofat”. Acest corp romanesc de voluntari (un demn precursor al Diviziei Tudor Vladimirescu) de cca.12.000 de luptatori, era comandat de nepotii tradatorului domn aclimatizat rus, Dimitrie Cantemir, Constantin si Dumitrascu (fiii lui Antioh), avea un drapel de lupta pe care figurau stema imperiala rusa alaturi de bourul Moldovei, uniforme romanesti si biserica proprie cu serviciu in limba romana.

In 1783, tarina lanseaza proiectul de „Regat al Daciei” prin care se dorea gruparea, sub autoritatea arhiducelui Constantin, propus rege, toate teritoriile romanesti aflate sub suzeranitate otomana. Pentru implementarea lui, lichidand primejdia turco-tatara din spatele frontului, rusii cuceresc, in 1787, Crimeea.  Aceasta este perioada cand, pe raportul lui Alexandru Mavrocodat, din 1786, tarina decide infiintarea, in fosta „Ucraina” dintre Bug si Nipru, a unei constructii administrativ statale, sub numele de „Moldova Noua”. Evolutia politica si militara, adjudecarea, in 1791, a teritoriului Moldovei dintre Bug si Nistru si faptul ca deschide zona Bug–Nipru ca teritoriu de colonizare pentru romanii si aromanii cu atributii militare din fosta Militargrenze (granita militara) a  Imperiului Romano-German, pe masura ce Habsburgii inaintau spre sud, in Serbia, o face sa opteze, temporar insa, pentru numele.......”Noua Serbie”. O „Noua Serbie” locuita, acum,  si de romani si de aromani si in care functiona, ca armata, ...”Polcul de husari moldoveni”.

Elementul romanesc dintre Nistru si Bug fusese intarit, inca din 1736-1739, de luarea in robie si asezarea aici, de catre generalul Munnich, a cca.100.000 tarani romani, barbati, femei, copii din Muntenia si teritoriile moldovenesti dintre Nistru si Carpatii Orientali. Mai radical, contele Panets, in 1774, ii propusese tarinei stramutarea intregii populatii romanesti a Moldovei dintre Nistru si Carpatii Orientali, dincoace, in teritoriile romanesti dintre Nistru si Nipru. In paralel, au fost adusi si colonisti rusi de dincolo de Nipru. La 1793, facand un recensamant in fosta „Ucraina” dintre Nipru si Bug, devenita „Noua Serbie”, mitropolitul Gavril si preotul Ivanov constatau ca, din 67 de sate ale regiunii Oceakov, 49 erau curat romanesti, restul mixte, romano-ruse, dar marii proprietari de pamant erau, in continuare, romani: Ion si Nicolae Cantacuzino, Teodor Rosetti, Ilie Catargiu, Sava Badiul, Scarlat Sturdza, Cristea Manuil, Ion Macarescu, Ion Iliescu, Teodor Sabau, Manuil Saul, Ion Cananau, George Craciun, Anton Pascal, Pintilie Hagila, Vasile Dodon, Teodor Romanescu, Emanoil Bals etc.

Dupa 1769, asadar, teritoriile de „la Margine” ale Moldovei au devenit cele dintre Bug si Nistru, cazacimea libera mutandu-si aici centrul de greutate,consilierul Sumakov raportand ca, in continuare, situatia etnica se pastreaza, de-a lungul litoralului Marii Negre, intre Crimeea si Nistru majoritatea locuitorilor fiind romani. Dupa cucerirea Transnistriei, ultimii cazaci independenti, in frunte cu generalul Ciorba, coloneii Mandra, Ghinea si Branca, jura credinta intrand in armata tarista. Ei vor fi organizati, in 1802, ca noua cazacime de la Bug, sub numele de Corpul Voznesensc, de catre tarul Alexandru I (180-825). Astazi, Transnistria istorica, de 69.000 km2, a fost redusa, administrativ teritorial, la 25.100 km2, din care 20.900km2 formeaza regiunea Odessa, formal in Ucraina, dar sub control rusesc, iar 4.200 km2, formal, apartin Republicii Moldova, dar sub numele de, inca, RASSM, constituie o enclava a Moscovei.

Nenorocire mare pentru minunatii nostri elitisti! Parca ii aud cum urla: „De unde si pana unde, cazacii, romani? ” Pai, hai sa vedem! „Cazac” sau, corect, „cosaq” inseamna in tatara „pribeag” si in turca „lotru”, cu alte cuvinte „haiduc”. Cazacirea la pragurile Niprului a fost un fenomen similar celei din NV-ul spatiului romanesc, adica haiducirii din mlastinile Tisei – fuga taranilor romani de pe mosii in zonele de margine, in randul comunitatilor romanesti vechi dar rare din „No man’s land”. Este vorba despre tarani romani, fugiti printre obsti satesti romanesti vechi aflate, in cazul „Ucrainei”, in zonele de margine sau de granita, disputate Tarii Moldovei, initial de Uniunea polono-lituaniana si de tatari, apoi de Imperiul Otoman si Rusia. Zona vizata a fost „pragurile Niprului” („za porojie”), din care cel mai important poarta, si astazi, numele de VOLOSKII, adica „Romanesc”. Aici, pe loc uscat, adica SEC, se facea adunarea de obste pentru deciziile importante, de unde numele de „SECE”. Oamenii se ocupau cu agricultura, vanatoarea, pescuitul, apoi, ca oameni liberi cu drepturi militare, cu mercenariatul sau raziile pe cont propriu in teritoriile tataro-otomane si polone. Militar, erau organizati pe „centurii” adica „sute”, de unde in pronuntie slava, „sotni”. Erau condusi de capitani, numiti dupa romanescul hatman (derivat din germanul hauptman) – atamani. Fenomenul incepe datorita devastarilor provocate de razboaiele cu tatarii, turcii si polonii, spre sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504) si ia amploare in secolul XVI. In 1574, Cancelaria polona il informa pe Maximilian II de Habsburg (1564-1576) ca numitii cazaci sunt „nu numai din tinuturile noastre, ci si din cele ale Moscovei, Valahiei si din tarile Luminatiei voastre”, adica erau romani fugari de pretutindeni, inclusiv din Transilvania. Acelasi fenomen se intampla dincolo de Nipru, intre Don si Nipru, cazacimea de pe Don fiind formata, insa, din rusi si romani colonizati din ratiuni militare, cu incepere din 1482-1487, de Moscova. Este motivul pentru care, tot in 1574, mare vizir, Mehmed Sokoll, informa cancelariile europene ca „saraciti, s-au unit moldoveni, munteni si moscoviti si au facut multe pagube......... musulmanilor nostri”. Un an mai tarziu, Stefan Bathory, principe al Transilvaniei (157-1583) si rege al Poloniei (1575-1586), ii informa pe Habsburgi ca, in ansamblu, cazacii de o parte si de alta a Niprului sunt „oameni proveniti din diferite popoare, rusi, romani si chiar supusi de-ai nostri”, adica polonezi si lituanieni. Cei de la pragurile Niprului, insa, declara  Cancelaria polona, in 1578, sunt „cei mai rai dintre moldoveni”. Pe unii dintre sefii „marginenilor” (ucrainenilor), polonezii au reusit sa-i atraga, prin cumparare cu ranguri boieresti, acestia ingrosand, prin deznationalizare, sleahta polona (familiile Ivanenco, Dumitrasco, Apostol, Afendie, Armasevski, Tomski, Brazuhi etc.). Majoritatea, insa, au ramas romani legati de domnia Tarii Moldovei.

Prima incercare de unificare a tuturor obstilor volohe cazacesti sub un singur hatman, a fost facuta de un os domnesc, pretendentul la tronul Moldovei in 1563, Dimitrie Wizniovietcki, nepot de fiica a lui Stefan cel Mare. A fost, insa, invins de Despot Voda, la 6 noiembrie, „la pod la Vercicani, pre Siret”,predat turcilor si executat in Galata. Romanii cazaci l-au adus, apoi, sub conducerea atamanilor Loboda si Nadabaicu (in falsele istorii.....Nelevaico), in 1572, pe unul de-al lor si l-au pus Domn – Ion Voda cel Cumplit (1572-1574). Abia fratele acestuia, insa, Ioan Nicoara Potcoava (Cretul), adus de atamanii Ceapa si Sah, avea sa impuna titlul, pentru un veac si jumatate, de Domn al Tarii Moldovei si capitan al Marginii. A fost urmat de „domnisorii” si domnii Petru Cazacul, Constantin Potcoava, Constantin Lacusta, Petru Schiopul, Ioan Lungu din Lapusna, Ioan Cazacul, Stefan Razvan, Mihai Viteazul etc. pana la Gheorghe Duca. Nefiind domni, ci doar hatmani (atamani) recunoscuti de intreaga cazacime, s-au ilustrat din vremea lui Ion Voda cel Cumplit si pana la sfarsit, pe langa cei mentionati, Ion Nadabaicu, urmat de Ion Grigore Loboda (1593-1597), pe care polonezii au vrut sa-l inlocuiasca cu Tihon Baibuza, apoi Samuila Chisca, Ion Sarcu, Ion Opara, Trofin Romanul (Volosanin), Ioan Sarpila, Timotei Zgura, Dumitru Hunu si, ultimul, Danila Apostol (1727-1734).

Seria atamanilor romani a fost intrerupta de Bogdan Hmelnitcki (1648-1654), boiernas polonez rasculat impotriva regelui, cel care a avut nefericita idee, in 1653, de alipire a „Marginii” la Rusia. Si aceasta deoarece, nefiind roman, s-a incuscrit cu domnul si protectorul sau, Vasile Lupu (1634-1653), la disparitia acestuia fiind vanat si de polonezi si de turci. Hmelnitcki era polonez, dar adjunctii sai erau Toader Loboda, polcovnic de Pereiaslav, Martin Puscariu de Poltava, Ioan Burla de Gdansk, Pavel Apostol de Mirgorod, Ieremia Ganju de Uman si Dumitrascu Raicea de Pereiaslav. In plus, sub el, comandantii Regimentului de elita cazacesc, „Slobodean”, adica al „Libertatii”, au fost generalii de brigada Dimitrie Bancescu si Varlaam Buhatel. In tratativele cu Rusia, Hmelnitcki  a folosit, pe post de diplomati, pe Pavel Apostol, Dumitrascu Raicea, Grigore Gamalie de Lubensk, Ion Ursu-capitan de Poltava si Grigore Cristofor- capitan de Raskov.
La sfarsitul sec.XVII, dupa Gheorghe Duca, succesiunea au asigurat-o hatmanii Stefan Movila, Dimitrie Cantacuzino si Ene Draghinici. Cazacii, marginenii sau „ucrainienii” romani au luptat, intre Nistru si Nipru, impotriva polonezilor, sub Bogdan si Timus Hmelnitcki, fiind considerati de Samuel Kussevicz, starostele de Lemberg, drept „urmasii dacilor si au puternice virtuti militare”. In batalia de la Liov „cohortele de veterani ale dacilor transnistreni (Veteranae Dacorum Transnistrianorum) au luptat in centrul liniei de foc”. In batalia de la Zborov (1649), numai cazaci transnistreni au fost 10.000, iar in cea de la Beresztecko (1651), 4000. Ulterior, au luptat alaturi de suedezi, impotriva rusilor, participanad, sub conducerea lui Apostol Chigheci, cca. 8000 in batalia de la Leahovici (1706) si 4000 in batalia de la Poltava (1709). Ultimul mare hataman, Danila Apostol, a fost comandantul regimentului de la Mirgorod, dupa tatal sau, Pavel Efrem si bunicul sau, Apostol. Este descris de uzurpatorul sau, Mazepa, nu ca „ucrainean”, nu ca „moldovean” ci, clar, ca „roman”, drept „Apostol, de obarsie valaha, barbat din tata merituos in armata, ostas bun, din toti polcovnicii cel mai vechi, cel mai batran nobil, castigand cinstirea si dragostea tuturor regimentelor”. A murit la Sorocinti, la 17 ianuarie 1734, succedandu-i fiul sau Petre, polcovnic de Lubni, care avea sa se integreze ca general de brigada in armata rusa. Celalalt fiu, Pavel, polcovnic de Mirgorod, s-a casatorit in 1736, cu fiica generealului  rus Matei Muraviov, urmasul sau fiind celebrul diplomat, scriitor si mason rus Ioan Muraviov Apostol (1762 – 1851).

„Ucraina” istorica asadar, sau teritoriile de „la Margine” ale Tarii Moldovei au insumat 44.500 km2(u Craina propriu-zisa) si 69.000 km2 (Transnistria), adica un total de 113.500 km2 de pamant romanesc, rapit Tarii Moldovei de Rusia. Un teritoriu in care domnii Moldovei au intemeiat orasele intre Moghilau, pe Nistru (1600) si Oceakov, pe Nipru. Si-au stabilit garnizoanele la Lerici (1455), apoi la Caffa si Mangop (1473-1474), au dat danii boierilor (ex. Boierii Jora sau Golia si Movila etc.). Toponimele si hidronimele romanesti au fost, in ultimele doua secole, slavizate, populatia supusa unui regim intens de deznationalizare, in special in epoca bolsevica, iar termenul „u Craina” a ajuns sa desemneze o alta realitate geopolitica si etnostatala, nu neaparat datorita Rusiei.

Ajunsa la Nistru in 1791, Rusia, prin Tarul Alexandru I, a incercat sa ia tot teritoriul ramas Moldovei, dar si Muntenia intreaga, dintr-o singura lovitura, in 1807, la tratativele cu Napoleon I. Francezii s-au impotrivit la Tilsit, apoi la Erfurt, declarand ca principatele nu sunt teritorii turcesti, Rusia trebuind sa solicite, contra pacii, de la turci, teritorii din „Casa Islamului”. Asa s-a inventat termenul „Basarabia”. Initial, astfel se numea o fisie ingusta de pamant, litorala Dunarii maritime, fosta „Vlahie” dunareana, pomenita in secolul sec.IX-XII de bizantini,de la varsarea Siretului, pana la Chilia, adjudecata, in 1343-1345, de domnul muntean, Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru, de la Principele Dimitrie (tatar crestinat). In 1807-1809, rusii au scris pe harti „Basarabia”, intre Siret si Nistru, intre Chilia si Hotin, prezentandu-l drept teritoriu turcesc, cucerit de turci, de la unul, Stefan cel Mare, in 1484. Cum francezilor li s-a parut suspecta aceasta Basarabie atat de mare, rusii si-au cerut scuze reducand „Basarabia” la teritoriul de 45.630 km2, dintre Prut si Nistru, Chilia si Hotin.
Interesant este ca Circulara lui Alexandru I catre generalii armatei rusesti de ocupatie din Principatele Romane dateaza din 1807, cu cinci ani inainte de smulgerea (28 mai 1812) celei de a treia halci din trupul Tarii Moldovei. Si mai interesant este faptul ca este deosebit de actuala, deoarece recomandarile se axeaza pe cunoasterea psihologiei colective si a tarelor elitei politice romanesti: „Administrand Basarabia, trebuie cugetat sa se aseze fundamentele uni edificiu mai intins. Poporul acestei provincii trebuie sa primeasca binefacerile unei administratii parintesti si liberale, ca astfel sa fie atrasa, cu dibacie, atentia popoarelor limitrofe asupra fericirii ei.
Bulgarii, moldovenii, muntenii si sarbii au o patrie ....... sa le usuram calea sa o afle!Trebuie sa exaltam prin toate mijloacele aceste populatiuni spre a le aduce la telul ce ne propunem.
Pentru a ajunge la intemeierea unui stat slav, trebuie sa le promitem independenta, barbatilor influenti recompense pecuniare iar decoratiuni si titluri convenabile pentru ceilalti!

„Basarabia” a fost rapita la 28 mai 1812 datorita manevrelor sefului spionajului rus pentru Europa de SE, Manuc Bey, ulterior refugiat si lichidat, la Hancesti, de mafia bancar financiara europeana deoarece voia transformarea noii provincii intr-o Elvetie a Orientului. „Libertatile” au durat doar pana la 28 februarie 1828, cand tarul Nicolae I a infiintat, prin decret, „Institutul pentru administrarea Oblastiei Basarabia” prin care autonomia a fost suprimata, institutiile romanesti suprimate si inlocuite cu cele guberniale, iar limba romana  fost interzisa, fiind inlocuita de rusa (se putea folosi doar „in caz de necesitate”). Restul teritoriului romanesc extracarpatic urma sa fie cucerit, tot pe bucati, Moldova dintre Prut si Siret, apoi cea dintre Siret si Carpati, la fel Muntenia si Oltenia, conform „Planului Prozorovski”, elaborat la 15 aprilie 1810, in vigoare si astazi, cele patru urmand sa devina gubernii in cadrul unei Federatii ruso-slave. Ca sa extrapolam termenii, aceasta federatie prevedea urmatoarele „euroregiuni”:
  1. Regatul Daciei, cu Muntenia, Moldova pana la Prut, Transilvania, Oltenia, Bucovina si Dobrogea cu Delta Dunarii;
  2. Regatul Bulgariei, cu Rumelia si Macedonia;
  3. Un Regat al Ungariei;
  4. Un Regat Sirbo-Croato-Sloven;
  5. Un Regat al Greciei cu Thessalonic;
  6. Constantinopolul cu Stramtorile.
Proiectul a fost stopat de declansarea Revolutiei de la 1848 si de actiunea serviciilor germane si austriece, apoi austro-ungare care aveau propriile lor obiective pe seama Rusiei. In plina revolutie europeana republicana, serviciile germane si austriece au lansat, in Galitia, sloganul „ Nu sunteti rusi, ci ruteni.”, proclamand dreptul la existenta al „Republicii Rutene” de la Liov  la Nipru. Voiau sa ia Rusiei 1000.000 de km2inventand o „natiune culturala” in care sub numele de „rutean” sa intre, de-a valma, romani, fosti romani deznationalizati prin rusificare (fostii „pruteni” sau „brotnici” deveniti „ruteni”), rusi, polonezi, fosti romani deveniti polonezi prin deznationalizare (gorali), traci slavizati (hutanii sau hutulii), traci sau lituanieni, letoni, estoni, finlandezi, slovaci, tatari, greci si gotii, inca subzistand in Crimeea. Reactia romanilor a fost prompta. Asa cum astazi se impotrivesc trimiterii de catre „ucraineni” sa lupte la Donetk, la 1848 s-au impotrivit „Miscarii rutenesti” din Galitia, cerand separarea Bucovinei de aceasta.

In 1849, Habsburgii au fost salvati in fata secesiunii nobililor unguri, botezata „revolutie”, de catre rezistenta armata a romanilor si interventia trupelor tariste. Drept multumire, din 1850, „Miscarea ruteneasca” a devenit, nu numai sovin antirusa, ci si sovin antiromaneasca.  In fruntea ei a fost pus fostul agent al lui Lajos Kossuth, hutanul Lucian Cobilita.

Dupa realizarea dualismului (1867), „Miscarea ruteneasca” a trecut la pregatirea secesiunii fata de Rusia a teritoriilor de la Vest de Caucaz, ideologi fiind evreii polonezii Markim Saskievici, Iacob Holovatki si Ivan Varghilovici. Conceptul doctrinar era dreptul „natiunii rutene” la un „stat Rutenia”  de 5 milioane de suflete, intre Muncaci si Nipru in care, in ceea ce ne priveste, pe langa teritoriile romanesti deja inglobate de rusi sau germani, urmau sa intre si Maramuresul intreg, nordul Ardealului si nordul a tot ceea ce mai ramasese din Moldova. Adica ceea ce a incercat sa ne rapeasca, ulterior, Nikita Hrusciov, intre 1944 si 1954.

Prin manipulare sau cumparare cu promisiuni cu bani, elevii si studentii tineri de la Liov au fost organizati in Asociatia „Provita”, adica „Desteptarea”, o organizatie „ruteana” cu caracter violent antirus, antiroman si antipolon. Replica rusa a venit, prin infiintarea, la Kiev, de catre Ohrana tarista, a unei asociatii „rutenesti”, prorusa, „HROMADA”.

In 1869, imparatul Franz Josef a intemeiat un serviciu special, cu fonduri imense, condus de contele Franz Stadion, sa orienteze miscarea PROVITA in directia secesiunii fata de Rusia dar si impotriva miscarilor de eliberare polona si romana. Alaturi de el, in fruntea luptei pentru „limba ruteana”, „poporul rutean” si „Republica Rutenia”, s-au aflat, ca adjuncti, „rutenii” Popovici, Branzan si Cucuruz. Ei au editat, la Liov, ziarele de propaganda „Holovna Rada Ruska” sau „Rada Swietojurka” si „Zorja Halycka”.

In 1894, l-au adus de la Kiev la Liov pe istoricul falsificator, Mihail Hrusevski. Sustinut de Miron Corduba, acesta a solicitat renuntarea la termenul de „rutean” si inlocuirea cu cel de „ucrainean”, adica „la marginean”. Era o preluare dupa termenul de „ucrainti”, cum le spuneau, in graiul popular, romanii, „marginenilor” in general si, in mod deosebit, romanilor rusificati. In 1894 asadar, Hrusevski si gasca lui sponsorizeaza serviciile austro-ungare la care s-au asociat cele germane, au inventat notiunile de popor, natiune si limba „ucrainene” („la marginene”), ba chiar si o istorie ucraineana, proiectand-o in trecut. Tot ei au decis ca la viitoarea tara, „Ucraina”, sa fie atasate: Maramuresul intreg, de la nord de Viseu; tot teritoriul romanesc dintre Muntii Gutai si Apa Turului, tot Ardealul de Nord, Bucovina intreaga si nordul Basarabiei.

 Oficial, in 1914, la Berlin, in perspectiva razboiului, Kaiser-ul Wilhelm II a infiintat si sponsorizat „Asociatia pentru eliberarea Ucrainei”, vizand secesiunea teritoriilor dintre Carpatii Padurosi si Caucaz, fata de Rusia. Se explica de ce razboiul a fost declansat in Galitia de catre fortele germano-austro-ungare.

La 27 februarie/12 martie 1917, s-a declansat revolutia in Rusia, tarul Nicolae II abdicand la 15 martie. Reactia germano-austro-ungara a fost prompta – organizarea, la Kiev, a Radei centrale, in frunte cu Mihail Hrusevski, care proclama autonomia largita a „Ucrainei” in cadrul Rusiei.

La 14 septembrie 1917, rusii au proclamat Republica. Germanii au reactionat prin aducerea lui Lenin, agentul lor, din Finlanda la Petrograd si sponsorizarea Insurectiei Bolsevice (25 octombrie/7 noiembrie). Lenin le-a acordat dreptul la secesiune, prin „Declaratia drepturilor popoarelor din Rusia” (2/15 noiembrie 1917) si a dat mana libera Germaniei in teritoriile de Vest ale Imperiului fost tarist, prin Pacea de la Brest-Litovsk (20 noiembrie/3 decembrie). Germania a construit, imediat, „Ucraina Mare” cu centrul la Kiev ca baza de operatii, promitandu-i lui Hrusevski atasarea, ulterioara, a Transcarpatiei, Bucovinei, Galitiei si Basarabiei. Reactia rusa s-a produs prinStalin, comisar al guvernului, insarcinat cu „drepturile popoarelor”, care le-a declarat, imediat, „contrarevolutionare”, pe toate cele care si-au proclamat independenta si, la 11/24 decembrie 1917, la Harkov, a proclamat „Republica Sovietica Ucraineana”. La 31 ianuarie 1918, Congresul General Unit al Sovietelor din Rusia a anulat „Declaratia drepturilor popoarelor” prin „Declaratia drepturilor poporului muncitor si exploatat”, iar recent infiintata Armata Rosie a zdrobit fortele lui Hrusevski, la Pskov, Talin si Narva. In mare graba, Germania si Austro-Ungaria au proclamat (9 februarie 1918) constituirea, din Galitia si Bucovina, a unui regat autonom in cadrul Austro-Ungariei si au smuls Kievului promisiunea de furnizare a unui milion de puduri de grau contra sprijin militar. Drept urmare, la 18 februarie 1918, trupele germano-austro-ungare au invadat „Ucraina” si au ocupat Kievul, restaurand autoritatea lui Timosenko......pardon, a lui Hrusevski. In sprijinul „democratiei” de atunci, englezii au organizat, la 3 marie 1918, desantul de la Murmansk, germanii profitand pentru a-l unge pe generalul Skoropadski, hatman al Ucrainei, la 30 aprilie 1918. Au urmat evenimentele cunoscute care au condus la destramarea Austro-Ungariei si capitularea Germaniei si razboiul civil din spatiul rus, proiectat inca din 1912, de masoneria europeana, pentru 1920, drept „Teritoriu de experimenare  a ideilor socialiste”. In razboiul civil, romanii, fosti cazaci, au luptat, ca de obicei, atat de partea rusilor care i-au deznationalizat prin celebrii Frunza/Frunze si Ceapa/Ceapaev, cat si de partea „albilor”, ultimul ataman liber cunoscut in istorie fiind romanul Nestor Mahna, pe care noi l-am invatat in istoriile falsificate ca „ucraineanul” ..... „Mahno”.

La 29 noiembrie 1918, la Kiev, s-a proclamat RSS Ucraineana, bolsevicii preluand, drept extrem de utila, nascocirea germano-austro-ungara. Acesteia aveau sa-i ataseze si alte teritorii romanesti, dar si teritorii rusesti in partea de rasarit, facand ca lucrurile sa fie aproape imposibil de descalcit astazi.
Dar despre toate acestea si multe altele, in cele ce vor urma...........

(VA URMA)
Col.(r) dr. Mircea Dogaru,

Presedintele SCMD

Votam, nu votam sau ... nu mai contam?

$
0
0
Am inceput, deja, neoficial, sa traim zilele celei mai murdare campanii electorale inregistrata vreodata. Toata lumea acuza pe toata lumea, toata lumea politica face scenarii, toti arestabilii politici sunt disperati in a-si gasi tabara salvatoare, toti fac dezvaluiri de senzatie despre ... ceilalti, nici unul nu se mai oboseste macar sa promita. Pentru ca nu mai are rost! Am avut promisiuni verbale, luari publice de angajament, asumari in scris ale bunelor intentii in privinta dorintelor Societatii civile, pana si "contracte", de la nivel local la Contractul Social general semnat cu USL. Au fost si au disparut, ca si cum n-ar fi fost, odata cu USL-ul care i-a absorbit pe toti cei care si-au batut joc de noi, spalandu-i ca la "Nufarul", inclusiv pe Traian Basescu prin inexplicabila "Coabitare". Procurorii lui ne-au vanat ieri pentru ca am indraznit sa ne exercitam un drept mergand la Referendum, tot procurorii lui sperie astazi babele coapte de bolnave, saracele, ducandu-le la sinucidere, sub amenintarea cu parnaia, pentru ca "baietii destepti" sa dea solutia "amnistierii" salvatoare. Adica "nu va dam nimic, dar ar trebui sa ne fiti recunoscatori ca v-am salvat de parnaie!"
Locurile de munca se imputineaza in continuare, taxele si impozitele cresc, sanatatea si cartea sunt exclusiv pentru cei cu bani, pensionarii "parasesc pe cale naturala sistemul" in acelasi ritm, dar ne preocupa ce pensii vor avea peste 50 de ani tinerii de astazi, care apuca sa lucreze eventual la negru sau pe salariu minim o luna din douasprezece.
Referendum-ul prin care l-am demis pe Basescu si cu prag si fara, ne-a invatat ca nu contam, ca doar doua voturi decid soarta presedintiei romane si a Romaniei: Washington si Moscova, iar actorilor bastinasi mai mult fara talent decat cu, ai stapanilor lumii, pare a le fi suficient "Programul Cobra" de intoarcere totala pe dos a optiunii noastre pe ruta : Sectia de vot - via Viena - BEC. Despre candidatii anuntati deja, ce sa mai vorbim! Sunt tot un zambet pana la urechi si o promisiune. Ciobanul Ghita i-ar depasi cu 10 capete, pentru ca pare un tip pragmatic, dar, din nefericire, nu candideaza.
In aceste conditii avem doua solutii. Sa mergem la vot si sa-i taiem pe toti, pentru ca 14 milioane de voturi anulate, din 16, ar spune multe, sau stapanii externi sa implementeze, daca au cazut de acord ca Romania sa-si mai continue existenta statala, un candidat care sa corespunda interesului comun: sa fie matur, cu experienta, educat, civilizat in stil occidental, diplomat, patriot si curat din punctul de vedere al DNA, apt sa reziste oricaror provocari si scenarii. In plus, ar trebui sa accepte ideea ca-si va depune mandatul dupa doi ani, pentru revenirea la normalitate, pentru organizarea de noi alegeri prezidentiale (pentru un mandat de 4 ani) concomitent cu cele parlamentare, in 2016. Societatea civila nu mai vrea promisiuni, vrea normalitate, dupa 25 de ani de minciuni, jaf sistematic al tarii, angajamente neonorate si initiative politico-legislative aberante. Mai vrea si responsablizarea prin lege a presedintelui,membrilor Guvernului si parlamentarilor, pentru ca, cel putin in epoca dictaturii Basescu-Boc au murit zeci de mii de oameni, haituiti in mod imund si nedrept de Putere si toata lumea ridica din umeri iar haituitorii de odinioara ranjesc nevinovati, in continuare, in Parlament sau in fruntea structurilor de politie politica.
La ce ar trebui sa se angajeze viitorul presedinte? la respectarea stricta a Constitutiei, la respectul fata de lege si, din aceasta perspectiva, la cernerea autointitulatei clase politice si la transformarea gastilor de cartier care-si zic partide, in partide reale. In plus, ar trebui sa faca dreptate pana la capat Societatii civile. Incepand cu ceea ce ar putea face inca actuala putere daca i-ar sta mintea la cetateni si nu la meschinele interese proprii:
  • Legea  pensiilor militare de stat, care sa abroge cele 7 legi sub incidenta carora se afla militarii si care se bat cap in cap, lichidand haosul din sistem, redandu-le calitatea de militar in rezerva si scotandu-i de sub incidenta provizoratului aducator de abuzuri ale statului si de "amnistii";
  • O a doua lege speciala (PL 951/2013) pentru celelalte categorii socio-profesionale, a caror munca nu poate fi cuantificata in mod bolsevic, la fel ca munca celor cu program clar de 8 ore (diplomati, grefieri,  sportivi, aviatori, etc);
  • O lege a pensiilor pentru categoriile care corespund unui criteriu unitar de apreciere, care sa tina seama de principiile aparate de decizia ICCJ nr. 19 in Dosarul 18/17 oct. 2011, dar si de "cosul zilnic";
  • Votarea in Senat, pana acum amanata, a amendarii Legii 329/2009, care limiteaza dreptul la munca;
  • Transarea situatiei spitalelor CFR si a drepturilor de calatorie ale angajatilor CFR, abuziv anulate;
  • Restituirea sumelor abuziv confiscate salariatilor, unor categorii de pensionari si revolutionarilor, in perioada 2010-2014;
  • Acceptarea principiului autoeliminarii impostorilor propusa de revolutionari, printr-un proiect de OUG, etc.
Astfel de cerinte minime, promise de USL a fi rezolvate pana la 9 noiembrie 2012, ar putea  fi rezolvate de actuala Guvernare pana la declansarea oficiala a campaniei electorale pentru prezidentiale. Altfel exista riscul ca Societatea civila, in situatia in care nu va gasi, cu sau fara sprijin extern, o persoana de incredere, care sa corespunda imaginii generale si interesului national, sa se dezintereseze de jocul politicianist din ce in ce mai absurd si sa intre in campanie, in strada, media, in justitie, in paralel, pentru propriile revedicari, asa cum a mai facut-o, consecinta fiind caderea Guvernului criminal Boc si a Guvernului stupid Ungureanu.
Deocamdata, Societatea civila, inclusiv rezervistii, este sub incidenta dezgustului general fata de tot ceea ce a insemnat prestatia vedetelor politice si a pseudo-partidelor in ultimii 25 de ani si, cu precadere, in ultimii 5 ani. Daca, in continuare, vom avea dovada clara a faptului ca nu suntem luati in considerare, ca nu contam pentru cei bolnavi de scenarita, vom fi obligati, pentru ca viata in conditii normale a inceput sa devina o imposibilitate in Romania, sa le demonstram ca se inseala. Si o vom face pentru a-i invata pe viitorii domni politicieni, secretul democratiei: nu ei sunt stapanii nostri, ci noi, poporul suveran, suntem stapanii lor, noi ii mandatam doar sa administreze puterea in interesul nostru si nu in interes personal, in numele unor idei abstracte, in numele lui Biden, Putin, Merkel sau al altora. Cine nu intelege, se imbata singur cu apa rece!
Deocamdata este vacanta parlamentara. Judecatoreasca nu, fiindca naimitii din bransa executa, cu frenezie, ordine. Pe data de 1 septembrie se va relua, "cu toate motoarele", activitatea, constitutional in interesul nostru, in cadrul singurului organism care ne reprezinta - Parlamentul. Atunci ne vom reactiva si noi, in interes general, national. Pana atunci, observam ce se intampla, ne minunam, ne facem cruci, ne scuipam in san si incercam sa raspundem in interes romanesc la intrebarea ... "Noi cu cine votam?!" Iar daca nu gasim raspunsul, vom negocia direct cu factorul extern, ne vom pune de acord, in numele eventualului interes comun de stabilitate, il vom propune si il vom sustine. Experimentul "Diaconu" a fost triplu: al Puterii, al interesatilor externi dar si al nostru, al Societatii civile. Si fiecare participant a extras invatamintele necesare. Mai ales noi!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Solicitari electorale

$
0
0


SOLICITARI ELECTORALE
In atentia presedintilor de federatii sindicale, sindicate, asociatii, uniuni, fundatii din CNSC

Doamnelor si domnilor,

Dupa cum stiti, dezamagiti de oferta partidelor politice in ceea ce priveste candidatii la prezidentiale si, mai ales, de promisiunile, de fiecare data neonorate ale acestora, mai multe asociatii din cadrul CNSC sprijina propunerea Forumului Civic de a sustine candidatura independentului Ioan Ghise, cel alaturi de care multi dintre noi am fost in cadrul “plimbarilor de la Cotroceni” in toamna lui 2012.

Am primit, astazi, o noua cerere din partea Alternativei Nationale, alianta electorala deschisa partidelor mici si formatiunilor Societatii Civile din care fac parte si asociatii membre CNSC, de a strange semnaturi pentru sustinerea candidaturii d-lui. Teodor Melescanu.

Alternativa Nationala isi argumenteaza initiativa astfel:
·         Dl. Teodor Melescanu corespunde, prin pregatire, prestanta si prestatii, modelului de presedinte pentru Romania, imaginat atat de Societatea Civila, cat si de aliatii din NATO;
·         Prin varsta, dl. Teodor Melescanu are si experienta necesara si lipsa ambitiei de eternizare in functie, urmand a fi un presedinte de tranzitie spre normalitate. Domnia sa va pune capat disfunctiei din cadrul Executivului format din Guvern si presedinte, propunandu-si reducerea mandatului prezidential, din nou, la patru ani si organizarea de alegeri parlamentare si prezidentiale, concomitent, in 2016;
·         Politic, dl. Teodor Melescanu urmaza ca, in plan legislativ, sa restabileasca autoritatea Parlamentului si independenta Justitiei iar, in plan economico-social si national, sa-si asume ca program Contractul Social, semnat de liderii USL, cu noi, la 14 iulie 2012, dar ramas neonorat;
·         In situatia in care, parte a Societatii Civile, Alternativa Nationala va strange cele 200.000 de semnaturi necesare, dl. Teodor Melescanu va accepta propunerea de a candida in conditiile de mai sus, ca reprezentant al acesteia.

Alternativa Nationala ne trimite tabelul anexat, cu rugamintea ca cei interesati sa inceapa strangerea de semnaturi urmand ca, in functie de acestea, sa-si poata manifesta optiunea la sfarsitul lunii septembrie, de aderare la Alternativa Nationala, care ramane deschisa. Dupa cum deschisa ramane si lista candidatilor la prezidentiale. Este aproape cert ca aceasta se va definitiva in perioada 3-6 septembrie a.c.

In ceea ce ne priveste, noi am transmis d-lui premier Victor Ponta solicitarea ca cerintele minimale ale SCMD si ale aliatilor nostri, promise a fi rezolvate pana la 9 noiembrie 2012, sa fie rezolvate macar acum, pana la sfarsitul lunii septembrie a.c. In caz contrar, vom organiza pichetarea, pe termen nelimitat, cu incepere de la 1 octombrie, a sediului central al PSD. Pentru ca hit-ul celebrei Dalida – “Parole, parole” nu mai este de actualitate!

Va adresez rugamintea de a va exprima optiunile! In conditiile in care toata lumea viseaza o schimbare majora, reiese, tot mai clar, ca aceasta nu poate veni decat de jos, printr-o initiativa a Societatii Civile care sa sustina principii generale si oameni aflati in slujba acestora, nu ambitii si interese personale sau de grup.

Cu stima,

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea Dogaru

DELIRIUM TREMENS sau Jocul irational de-a razboiul

$
0
0

DELIRIUM TREMENS
sau
Jocul irational de-a razboiul
- in atentia tuturor militarilor Romaniei care mai pun Patria deasupra ambitiilor si intereselor personale –

De doua luni de zile informam media despre extrem de periculosul joc basist legat de evenimentele din Ucraina, sub titlul “Dupa noi potopul <in varianta Basescu>”.

Am prezentat provocarile irationale ale presedintelui Romaniei la adresa lui Putin, indemnurile belicoase, lansate liderilor mondiali, de interventie in Ucraina, foarte asemanatoare cu atitudinea lui Ceausescu din 1989, care ii tragea de urechi si pe Gorbaciov si pe Bush, ca sa le explice el cum devine cazul cu democratia. Si declaratiile categorice ale liderilor NATO si UE ca nimeni nu vrea razboi in Ucraina si nu va interveni militar in Ucraina.

Am prezentat interesul special pe care natiune romana ar trebui sa-l aibe, ca si polonezii si lituanienii, fata de Ucraina: faptul ca aceasta este o inventie statala si etnostatala a serviciilor de spionaj germano-austro-ungare din 1894, preluata si utilizata de sovietici dupa 1917. Ca in aceasta constructie au fost incluse, rand pe rand, teritorii romanesti rapite, de Rusia in ultimii 250 de ani, Romaniei statale sau preluate de la alti latrones gentium (Imperiul Romano-German, apoi Austro-Ungaria): tinutul de “la Margine” (u Craina) dintre Bug si Nipru,Transnistria istorica (Bug-Nistru), aproape jumatate din asazisa Basarabie, inclusa de rusi, la 2 august 1940, in “Ucraina”, Herta, partea de Nord al Moldovei, botezata de nemti “Bucovina”, Pocutia, cea mai mare parte a Maramuresului istoric si fostele voievodate de Ugocea si Bereg (Transcarpatia). Ca sa nu mai vorbim de tinuturile romanesti din intreaga Podolie, de fostii romani galitieni si de Tara Romanilor (Volhinia), voievodat in cadrul Uniunii Polono-Lituaniene, rapita de rusi, in 1792 si transformata in gubernie. Circa 200.000 de km2 de pamant romanesc rapiti in ultimii 250 de ani, cu milioane de romani aflati in diferite stadii de deznationalizare, sub numele de romani, voloki, volohi loscarini, moldoveni sau …..”poporul Radio Romania Actualitati”. Interesul nostru ar cere sa luptam pentru drepturile la existenta romaneasca in conformitate cu normele europene ale acestor frati pe care, in ultimii 70 de ani, i-a abandonat si Dumnezeu si statul roman.

Tot interesul nostru ar cere sa facem ce-au facut Tarile Baltice, ungurii, nemtii, polonezii etc. – sa dezvoltam relatiile economice cu Rusia, a carei imensa piata ar putea inghiti exporturile noastre, revitalizandu-ne industria. Interesul nostru ar fi sa importam gazul rusesc direct de la rusi, nu prin intermediul germanilor, ca sa-l platim de 3 ori mai scump decat bulgarii sau ungurii. Traian Basescu a decis, insa, altfel. A refuzat sa treaca gazoductul South Stream pe la noi, ceea ce ne produce o paguba de 4 mld. Euro/an si a lansat o ampla campanie de acuze si invenctive asupra lui Vladimir Putin, cu grave consecinte economice si de securitate si pentru Romania si pentru asazisa Republica Moldova. Nici macar globalistii (neoconservatorii sau marxistii trotskisti), in frunte cu Joe Biden si John Kerry, nu au indraznit sa ceara  ceea ce a cerut el, la 29 august a.c.: intrarea flotei aliate in Marea Neagra, deoarece“navele pot descuraja ideile unui bolnav care crede ca poate reface zonele de influenta ale URSS”.Daca tot recurge la propaganda imbecila despre comunismul care n-a existat niciodata, nici macar in URSS, pentru ca abia acum se instaleaza pe mapamond, asa cum a prezis Marx, sa ne spuna domnul presedinte care este diferenta, din punct de vedere teritorial, in cm2, intre fosta URSS si fostul Imperiu Tarist! Fiindca tarii rusi au furat teritoriile, sovieticii doar le-au pastrat sub lozinca socialismului. Pe sleau, Basescu cere sanctiuni “in sectoarele energetic si militar”. Pentru inceput, emite noul Geniu al Carpatilor, “Pozitia mea, maine, (sambata 30 august a.c.n.n.), la Consiliul European, va fi indreptata spre sprijinul Ucrainei, cu armament cu care sa poata face fata agresiunii Rusiei, agresiune materializata in asanumitul razboi hibrid”.

Nu ne obosim sa-i raspundem noi, pentru ca pe o ureche ii intra si pe alta ii iese. Si asa ne crapa obrazul de rusine ca presedintele Romaniei habar nu are ce inseamna NATO si UE si cu ce se mananca ele. Oferim cinstea de a-i raspunde premierului Finlandei, Alexander Stubb, care a declarat: “Este imposibil! O astfel de sustinere nu poate fi acordata de NATO, intrucat, dupa cum este cunoscut  (mai putin de Basescu – n.n.), aceasta nu poate oferi asistenta decat membrilor sai. In ceea ce priveste UE, aceasta nu dispune de resurse pentru a oferi un ajutor, de acest fel, Ucrainei”.

De cinci ani de zile, diversionistii basisti ne ametesc de cap cu iluzia ca gaura neagra numita Deveselu ne apara, ca NATO se va bate in locul nostru, la o adica, in timp ce noi vom jucabarbuncul, la petrecerile lui Bercea Mondialul. Chiar daca Obama, de la Washington sau George Friedman, venit special la Bucuresti, ne spun: NATO nu va apara, daca nu va aparati singuri. De ce v-ati distrus armata? De ce v-ati distrus industria? Spre edificare, pentru a demonstra ca presedintele Romanie este singurul cap infierbantat care provoaca la razboi, va prezentam alaturat sinteza serviciilor de specialitate americane, publicata la 15 august 2014, in prestigioasa revista Forbes, sub titlul: “7 Motive pentru care America nu va face niciodata razboi pentru Ucraina.” Chiar daca “Rusia continua sa ocupe regiunea Crimeea a Ucrainei sau decide sa ocupe toata Ucraina!”  Motivele ar fi: 1. Rusia este o superputere nucleara; 2. Rusia are o armata puternica; 3. Ucraina este aproape de Rusia (intre Kiev si Moscova sunt 500 de mile, in timp  ce intre Kiev si New York sunt 5000); 4. Armata SUA este obosita dupa aproape 13 ani de razboi in Iraq si Afganistan; 5. SUA nu are multe trupe de trimis; 6. Poporul american este obosit; 7. Aliatii americanilor sunt obositi.

Redam materialul in original, pentru ca militarii romani sa analizeze, sa inceapa sa gandeasca si sa decida.
Daca nimeni nu vrea razboi, de ce tot agita securea acestuia presedintele Romaniei, bazaind ca musca in “pupa” calului? Pentru ca, in baza Art.92, Al.2 din Constitutia Romaniei, presedintele poate declara mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate, informand, ulterior, dupa 5 zile, “in cazuri exceptionale”, Parlamentul. La fel, in caz de agresiune armata. Aceste prerogative sunt intarite de Art.93, Al.1 al Constitutiei, care mai prevede ca, in caz de razboi sau de catastrofa, cu alte cuvinte cand se declara starea de necesitate sau mobilizare, “mandatul presedintelui poate fi prelungit”.

Asadar, Traian Basescu, pentru ca a distrus, economic, Romania, i-a distrus imaginea in exterior, a distrus, prin legile aberante impuse, toate categoriile socio-profesionale si de varsta, incepand cu militarii, rezultatul fiind disparitia prematura a zeci de mii de romani, prin sinucideri, atacuri cerebrale sau de miocard, de frica a ceea ce-l asteapta, ar face orice ca sa pastreze puterea, inclusiv sa mimeze o agresiune externa sau ….. interna. Pentru ca, in lipsa rascoalei Transnistriei, care intarzie, poate apela la aliatii sai unguri, care se autovopsesc in defuncti “maghiari”, “secui”, “ceangai”, sa puna de o autonomie in interior, numai ca alegerile prezidentiale sa se amane sine die. Intre timp, sprijina inscrierea la prezidentiale numai a indivizilor cu bube in cap si dosare penale. Fara exceptie, toti cei care s-au inscris, pana acum, sunt santajabili, astfel incat Basescu va putea lansa in turul II, pe baza “Coabitarii”, inca in vigoare, in locul cuplului Ponta-Tariceanu, previzionat de PSD, cuplul Ponta-Udrea. O avea in vedere si vreun nou Razboi Troian pentru actuala Elena?
Orice candidat normal este neavenit! Spre pilda, daca Ponta se retrage (si Ponta a anuntat ca nu va candida niciodata impotriva lui Crin Antonescu), PC va propune un candidat propriu. Din lipsa de alti candidati, PSD l-ar sustine pe acesta care, cu cea mai mare probabilitate, ar putea fi senatorul Dumitru Pelican. Drept urmare, dupa ce senatorul in cauza a avut o iesire extrem de dura la adresa Elenei Udrea, la RTV, joi, 28 august a.c., a doua zi, cand se stia ca va pleca la Mangalia, la o activitate de partid, a trecut pe langa moarte. Toate cele cinci prezoane de la roata stanga a masinii personale i-au fost desfacute, concluzia specialistilor din Interne fiind, fara dubii – tentativa de asasinat.

In concluzie, sfarsitul hegemoniei basiste este atat de cumplit incat poate fi, de dragul ambitiilor unei singure persoane, nu sfarsitul independentei si integritatii Romaniei ci insasi sfarsitul Romaniei ca stat, popor si natiune. Poate ca a venit, asadar, timpul, militari ai Romaniei, sa analizati profesionist evenimentele, sa explicati natiunii ce se intampla si sa o orientati, in mod democratic, in baza Art.118, Al.1 al Constitutiei, spre solutiile democratice de iesire din criza, ce se impun.

Col.(r) dr. Mircea DOGARU,
Presedintele SCMD





Jocul de-a mobilizarea 6

$
0
0

“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea
(Urmare)
Partea a-VI-a


VIII. INAMICUL COMUNISMULUI–SOCIALISMUL SI NEVOIA IMPERIOASA DE SCHIMBARE

In 1936, asadar, in plina epoca de epurare a marxistilor kominternisti, Stalin a proclamat Victoria Socialismului. Repliati in Occident, in faza de altoire pe traditiile conservatoare americane, vizand organizarea unei ofensive puternice atat impotriva capitalismului (liberalismului) cat si a socialismului, trotskystii au infiintat, in 1938, Internationala a IV-a, replica a celei false de la Moscova. Stalin a raspuns dand un ordin care ne guverneaza mintile si astazi - Istoria cunoaste doar cinci moduri de productie, fiecare corespunzand unei oranduiri sociale: comuna primitiva, sclavagism, feudalism, capitalism si socialism. Comunismul era expediat undeva in viitor, la Sfantu’ asteapta, cea mai democratica oranduire a omenirii fiind socialismul. A fost lovitura de gratie data marxismului (comunismului) si aruncarea la cos a celei mai mari parti, sub aspectul demonstratiei, a lui Karl Marx: “modul de productie asiatic”.
Prin “modul de productie asiatic”, Marx a inteles o societate atemporala, primitiva, prin care oamenii au inlocuit impasul produs de slaba dezvoltare a tehnologiei cu o organizare la nivel inimaginabil a muncii. O societate care exista in China, Corea, Vietnam, de 7000 de ani, care a existat pe toate continentele si la toate popoarele, inclusiv la noi, romanii, pana in veacul XIX (cu reminiscente, pana in sec. XX). Fie ca era vorba despre societati agricole, ca in Egiptul antic, in America precolumbiana sau in Evul Mediu romanesc, fie ca era vorba despre societati pastorale (nomade) ca in Imperiul Mongolo-Tatar, sau dedicate comertului de tranzit, la mare distanta (marile imperii africane Ghana, Mali, Songhai), acestea aveau urmatoarele caracteristici:
  • Proprietate comuna asupra mijloacelor de productie, exemplu pamantul. La noi, ceea ce la incasi se numea “aylu”, s-a numit obste taraneasca, atat in epoca traca, romana cat si Evul Mediu. Intrucat nu am avut nici sclavagism (decat paternal, de import, in orasele romane), nici feudalism (decat de import, de tip occidental, introdus de angevini, in Transilvania, suprapus dreptului romanesc de obste)! Pamantul era stapanit in comun (devalmasie) de catre obstea sateasca. Mai putin nevoia de organizare a muncii la noi, cat mai ales nevoia de organizare a apararii in comun impotriva invadatorilor, a dus la aparitia statului, in frunte cu Domnul, ca reprezentant al tuturor obstilor. In aceasta situatie a aparut dreptul comun de proprietate domn-obste (condominium). Boierii n-au fost niciodata proprietari, ci doar functionari delegati ai Domnului in teritoriu, cu atributii in primul rand militare si judecatoresti. Intrucat nu existau suficienti bani sa primeasca jold (solda, leafa), pentru a  se intretine ei si “curtea” lor (termenul provine de la cohorta romana- cohors), primeau o parte din impozitele in produse, munca, mai rar bani, datorate de obstea, care remanea libera, statului;
  • Statal, societatea se organiza piramidal, in varf, cu puteri depline, ajungand seful care tindea sa se autoconsidere zeu (despotul, faraonul, Inca, Dominus-ul sau….presedintele statului socialist);
  • Acest tip de societate, bazata pe proprietatea colectiva asupra mijloacelor de productie, cunoastea, in viziunea lui Marx, „exploatarea omului de catre om”, exercitata de catre „o aristocratie birocratica, de functii, care tindea sa devina de nume”. Adica functionarii beneficiari tindeau sa devina proprietari si stapani absoluti, transmitandu-si pozitia din tata in fiu. In trecut, boierii, apoi functionarii de partid si de stat pana la Kim Ir Sen cu fiii si nepotii sau Ceausescu, fiul si nevasta, ori, astazi, Basescu, fiica si amanta sau dinastiile de politicieni;
  • Acest tip de societate nu putea fi atacata frontal pentru ca, oamenii fiind liberi, erau obligati (la noi, „de la 12 ani in sus ”) sa puna mana pe arme si sa participe la „oastea cea mare” sau, pe vremea lui Stalin, la „Marele Razboi pentru Apararea Patriei”,caz in care toate localitatile deveneau„cetati de munca, lupta si aparare”. Aceasta a fost esenta doctrinei, numita si de Ceausescu,  a „luptei intregului popor pentru apararea patriei”.
Prin urmare, ceea ce noi am numit stat socialist, oranduire socialista, Marx a analizat ca pe o curiozitate, vorbind despre mod de productie asiatic si despotie orientala, iar analistii occidentali au utilizat, ca nume, etichetele de „societate hidraulica” si „stat hidraulic” (de la modelul societatilor faraonice, unde statul se organiza din nevoia de realizare a marilor sisteme de irigatii).
Pe linia specialistilor din acest domeniu (cubanezul Roger Bartra sau ungurul Francisc Tokei), intr-o epoca in care la noi s-a lansat, cu fereala, termenul de „model de productie tributal”, am inceput sa studiez acest tip de stat din punct de vedere romanesc, rod al cercetarii, in perioada 1978-1988, fiind lucrarea: „Chemarea Soarelui. Sfarsitul Imperiului Inca”. Cu mare bucurie mi-a primit-o Editura Academiei, dar perfectionist fiind, am intarziat predarea si minunata „Revolutie” m-a prins cu manuscrisul in geanta, la propriu. Publicata inainte, ar fi stimulat ridicarea la lupta. Publicata dupa 22 decembrie 1989, devenea un pericol pentru ca explica ce s-a intamplat. Analizand prabusirea Imperiului Inca (si a celui aztec, prin comparatie) ofeream solutia imploziei sistemului socialist. Intrucat vointa sefului statului era lege, dupa ani de studiu, Francisco Pizzaro si Hernando Cortez au gasit solutia lichidarii, cu o  mana de oameni, a Imperiilor Inca si Aztec. Au luat prizonier Varful. Cu cutitul la gat, acesta a dat ordinele care au distrus tara, nici o rezistenta nefiind posibila fara el. Prin similitudine, in sec. XX, Varful a fost cumparat (Vaclav Havel) sau inconjurat de „curticeni” si izolat complet de realitate (Nicolae Ceausescu). Ceausescu, insusi, a facut toate gesturile care au dus la prabusirea lui in 1989, asa cum Basescu procedeaza, de cateva luni, avand initiativa bizare, una mai antibasista decat alta, soarta lui fiind pecetluita prin declaratia de la Bucuresti a stapanului sau direct, Joe Biden, care si-a exprimat regretul ca nu vor mai colabora dupa ce nu va mai fi presedinte (21 mai 2014).
In 1991, cand entuziasmul mondial privind eliberarea romanilor de sub „tirania ceausista” se stinsese la o simpla apasare pe buton, cand evreii romani au pierdut partida in Israel si SUA fiind inlocuiti de evreii rusi, s-a produs contrareactia, vizand pregatirea opiniei publice pentru destructurarea Romaniei. Soros a lansat ordinul - nu tigan ci „rom”, strecurat pe usa din dos, ulterior, de Petre Roman, prin abureala scrierii cu doi de „r” si s-a dezlantuit o mare campanie mediatica impotriva romanilor prezentati drept hoti, puturosi si inadaptabili. Am lovit aceasta campanie provocand un conflict deschis cu delegatii unguri la Congresul International de Istorie Militara de la Zurich, soldat cu destituiri masive in Ungaria. Consecintele pentru mine au fost: am fost scos din Comisia Romana de Istorie Militara si mi s-a interzis participarea la Congresul Mondial de la Torino din 1992, dedicat descoperirii Americii, desi eram singurul istoric militar roman specializat in civilizatiile precolumbiene si formarea marilor imperii coloniale; organizatorul, Statul major al armatei italiene, m-a trecut ca moderator in ziua in care urmau sa prezinte comunicari ungurii, obligand Bucurestiul sa ma includa in delegatie; am fost chemat la Budapesta, avandu-l drept acoperire pe presedintele CRIM- general Ion Safta, pentru discutii cu ministrul apararii din Ungaria, seful Statului major si seful propagandei antiromanesti de atunci, secretarul de stat Raffai Erno, toti nascuti in Romania, cu studii in Romania si trecuti dincolo ca antiromani. Organizatorul era creierul guvernului ungar de atunci pe domeniul militar, marele meu adversar si prieten, Razso Gyula, un istoric de exceptie. Conventia a fost sa-l ajut sa-si repuna in functii pe cel pe care-l considera inlocuitorul sau, Zachar Joseph, dat afara din cauza mea, oferta fiind ca, atata timp cat gruparea lor va fi la putere, nu vom mai fi atacati de istoricii unguri (nici nu aveau nevoie, ca ne atacau englezii si francezii). Spre cinstea lor s-au tinut de cuvant pana in 1996. In acest context, spre stupefactia tuturor, am moderat, plin de curtoazie, Congresul de la Torino, in ziua indicata, iar „dusmanul” meu, Zachar Joseph, a anuntat ca renunta la 25 din cele 30 de minute afectate comunicarii lui pentru ca vrea sa ofere „ilustrului moderator”, prietenul sau Dogaru, posibilitatea de a sustine o comunicare extraordinara. Asa am putut prezenta si publica in brosura, in 32 de pagini, rezumatul cartii mele despre socialism, mergand pe comparatia intre suprimarea lui Atahualpa, ultimul Inca si a lui Ceausescu, sub titlul nevinovat: „Conquista si reconquista peruana. Cauzele infrangerii Inca de la Cajamarca”.
Povestea a avut o urmare distractiva. L-am atacat pe Raffai Erno in 1993, in presa, cu furie, pentru ca venise in Romania si daduse, tuturor papagalilor nostri politici, materiale de propaganda pentru Ungaria Mare, pregatite pentru serbarea, din 1996, a Mileniului unguresc, drept alternativa in situatia in care nu ar fi fost invitati sa intre in NATO.  L-am atacat la Antena TV si in Jurnalul National. Rezultatul a fost ca redactorul care m-a publicat  a fost dat afara iar eu nu am mai fost invitat pe post. In schimb, anul urmator, in 1994, la Congresul de la Varsovia, aflandu-ma in disputa cu liderii istoricilor militari estici in fata palatului vicevoievodului Varsoviei, am auzit un strigat de bucurie si l-am vazut toti, incremeniti, pe liderul istoricilor unguri Zachar Joseph topaind fericit, venind in fuga spre mine si multumindu-mi: „- Mircea, stii ce e prietenul tau Raffai Erno? – Am auzit ca l-ati dat jos si ca e simplu profesor. – Nu mai e nimic, nici macar profesor. L-a angajat, din mila, Biserica. Am folosit toate materialele tale aparute la Bucuresti, ca sa-l dam jos, ca ne strica ploile tocmai acum in zbaterile pentru intrarea in NATO. – Ati innebunit? Pai asta manca romani pe paine! Totul, la el in birou, era Ungaria Mare. Pana si fructierele si scrumierele reproduceau, in relief, Ungaria Mare cu urme de muscaturi, ale cainilor romani si slavi, pe margini. Asta patriot revizionist! – Patriot, pe dracu’(a urmat o injuratura imposibila si suculenta, in acest domeniu ungurii surclasandu-ne), e un imputit de agent KGB, de care abia am scapat! – Si asta, noul, cum e? – De asta stim, de doi ani, ca e agent CIA.” A urmat o alta injuratura imposibila si continuarea: „- Pastele ma-sii, nu reusim  sa promovam, si noi, un ungur pentru Ungaria (Si, intr-adevar, pana la Viktor Orban, nu au reusit) ! – Te inteleg, frate! Nici noi. – Si atunci, daca tot ati gasit solutia, de ce nu o aplicati? (au intervenit fratii cehi si polonezi) – Adica? Adica tu ii trimiti datele despre tradatorii vostri la Bucuresti, el ti-i loveste de  acolo, tu il citezi la Budapesta si invers! ”
Evident, totul a ramas la stadiul de gluma, dar peste ani, cand am avut initiativa intemeierii SCMD, am facut-o sub lozinca „Militari din toate tarile, uniti-va!” Evident, impotriva dusmanului comun, Comunism/Globalismul, care incearca sa ne distruga tuturor statele. A inceput cu statul canadian, aproape ca a reusit in Rusia pana la revirimentul Putin, a lansat o „Armata de eliberare a Texasului” si conceptul de „Latinidad” in SUA, ideea Scotiei independente, a Cataloniei independente, aproape ca a spart Italia prin experimentele „Padania”si „Venetia” etc., dar a gasit cel mai propice teren in Romania. Aici numarul politicienilor idioti si servili este mai mare ca oriunde. Cand experimentul Boc privind scoaterea militarilor la marginea societatii parea sa fi reusit (decembrie 2010), „Legile Boc-Basescu” s-au mutat in Ungaria unde toti militarii unguri, activi si in rezerva, au iesit in strada, sindicatul lor fiind mixt. Instantaneu, in sprijinul lor, a protestat, in plan intern si international, SCMD.
Nenorocirea cu sistemul socialist era ca, din punct de vedere al dezvoltarii economice, era inert. Lucrurile puteau dura, spunea Marx, propagandistic, o generatie. Impotriva generatiei lui Ceausescu, ramase la minciunile idealurilor de la 1 Mai 1939, s-a ridicat o alta generatie cu propriile ei idealuri. Ca societatea sa nu stagneze, preciza Marx, este periodic nevoie de o „revolutie” pe orizontala, care sa schimbe discul puterii. Sa apara oameni noi, cu alte idealuri si sa mai impinga sistemul o generatie. La rusi situatia era mai grava deoarece razboiul antinazist adusese la idealul socialist si a doua generatie. De asta, si astazi, rusii sarbatoresc, cu fast, 9 Mai – zi simbol a unitatii lor national-statale. In acest context, pentru a se mentine, in fata adversarilor numiti UE si China, puterea bipolara mondiala, americano-rusa, a elaborat si pregatit, in comun, trei decenii, schimbarea la fata a Rusiei. Pentru ca Imperiul Rus sa nu se destrame, era nevoie de „perdeaua de fum”, adica de prabusirea cu zgomot a regimurilor socialiste din satelitii europeni. Din nefericire, daca Gorbaciov era OK., Bush era marioneta Globalismului/Comunismului transnational, in fruntea careia se instalase, deja, seful mafiei energetice mondiale, Joseph Biden. UE a sprijinit proiectul pentru ca urmarea propriile interese – atragerea est-europenilor, cu resursele lor, in Proiectul „Statele Unite ale Europei”. Tot din nefericire, in fruntea UE se afla, atunci, alt globalist, Francois Miterrand. Globalistii au intrat si ei in joc, distrugerea statelor existente fiind principalul obiectiv si acapararea de catre transnationale a resurselor Est-ului. Se explica de ce toti kominternistii, adica brucanii, romanii, patapievicii, tismanenii, fiii si nepotii lor sau discipolii lui Gogu Radulescu, intr-un cuvant „quislingii” au fost in randul intai in toate revolutiile estice, servind caruta de stapani comuni.  Scandalul dintre ei, sfasierea reciproca aveau sa se produca odata cu atingerea obiectivului, cand fiecare implicat, binomul americano-rus, UE si globalistii a incercat sa-si asume, pentru sine, potul. Cu o singura exceptie: gestionarea crizei de dupa deschiderea „Cutiei Pandorei”: adica gestionarea miscarii de ultrastanga sau extrema dreapta de tineret si studentesti, a miscarii sindicale care era previzibila si a miscarii nationale. Aici, se actioneaza, inca in comun, prin intermediul slugilor comuniste, adica al hotilor care striga „Hotii!”, patapievicii, tismanenii, liicenii, blandienii, boii (de la Boia), giurgii etc., atacandu-i, cu spume la gura pe patrioti, sub acuza de ...... „comunism”, indobitocind tineretul prin prestatii media si imprastiindu-si veninul indeosebi impotriva militarilor care, dintotdeanuna si la toate popoarele, constituie garantul existentei statului. Din nefericire pentru ei, de 5 ani de zile, exista SCMD si nu numai ca exista, dar si rezista!
Dar despre toate acestea, in curand.........

(VAURMA)

Col.(r) dr. Mircea Dogaru
Presedintele SCMD



COMUNICAT DE PRESA

$
0
0
COMUNICAT DE PRESA
Pe marginea “dezvaluirilor ” facute de un anonim, jurnalistului Luis Lazarus, referitor la strangerea de semnaturi pentru candidatul Teodor Melescanu

Doamnelor si domnilor jurnalisti,

Subsemnatul, col.(r) dr. Mircea DOGARU, nu am absolvit Colegiul National de Aparare, astfel incat nu stiu ce semnaturi si pentru cine s-au strans acolo. L-a absolvit doamna Elena Udrea, avand profesori fosti elevi de-ai mei. Poate stie domnia sa! Un lucru pot insa sa garantez. Nici un militar roman nu are vreo legatura de subordonare sau economico-financiara cu presedintele Rusiei. Daca absolventa Elena Udrea sau “comandantul suprem” au, nu stiu!

Ceea ce stiu cu certitudine este faptul ca sintagma “Alternativa Nationala” este un brend al Consiliului National al Societatii Civile (CNSC) acela care, in urma unui acord incheiat cu liderii USL la 14 iulie 2012, a asigurat Victoria zdrobitoare a acestora in alegeri. Daca domnii Victor Ponta, Crin Antonescu sau Daniel Constantin au vreo legatura cu dl. Putin, iarasi nu stiu si oricum este o problema de stat. Mai stiu ca ideea aruncarii domnului Teodor Melescanu in cursa pentru prezidentiale nu i-a apartinut domniei sale, nici altui reprezentant al clasei politice ci a fost initiativa unor organizatii din CNSC, care au primit aprobarea sa foloseasca sintagma Alternativa Nationala. Acestea si-au asociat partide pentru ca asa prevede legea in ceea ce priveste aliantele electorale iar cand proiectul a fost torpilat, au lansat ideea strangerii de semnaturi ca independent. Semnaturi au strans si organizatiile revolutionarilor, in primul rand sindicatul lor si ale minerilor, ceferistilor, personalului din sanatate, profesorilor, functionarilor publici etc., pentru ca ideea a placut tuturor. Dl. Melescanu corespunde, prin educatie, prestanta, prestigiu si pregatirea ca diplomat, modelului de presedinte tip NATO si dorintei generale romanesti de revenire la normalitate.

Asteptand Legea dreptului la munca si Legea pensiilor militare de stat, SCMD nu s-a implicat in strangerea de semnaturi. A facut doar oficiul de a transmite catre CNSC modelele de tabel si motivatia strangerii de semnaturi pentru urmatorii candidati independent:

1.      Teodor Melescanu, pentru ca si-a insusit Contractul social, al CNSC ca suma a revendicarilor legislative ale partilor componente, a acceptat sa-si depuna mandatul dupa doi ani, pentru a aduce Executivul (guvern si presedinte) la normalitate, sa renunte la atributele prezidentiale, generatoare de tiranie privind numirea procurorilor si conducerea sedintelor CSM etc.
2.      Ioan Ghise, pe care CNSC l-a sprijinit in actiunea de sustinere a Referendumului si al carui Program de tara a fost difuzat.
3.      Gheorghe Funar, ale carui prestatii politice vizand apararea integritatii teritoriale a Romaniei, a drepturilor cetatenilor, a onoarei si demnitatii militare, sunt cunoscute.

Domnii Teodor Melescanu si Gheorghe Funar s-au inscris, domnul Ghise a fost torpilat.

Semnaturi au strans pentru candidatii CNSC si partide ca PDS, PSI, UDR si filiale ale partidelor mari care se dezic de proprii candidati si patronate si confederatii, federatii, sindicate, asociatii, uniuni, fundatii care nu fac parte inca din CNSC. Chiar astazi filiala Campulung Muscel a unui partid guvernamental si-a anuntat retragerea din acest partid si sustinerea candidatului Teodor Melescanu. Listele cu semnaturi s-au adunat la punctele de contact solicitate in numele celor trei candidati si … continua sa vina, desi inscrierea s-a terminat. Ieri au aparut peste o mie de semnaturi noi din Teleorman, Harghita, Mures si Satu Mare, aducatorii, membrii CNSC, prezentandu-ne si modelele de fluturasi si materialele de propaganda pe care le vor face pe cont propriu pentru candidatul Teodor Melescanu. Mi-a placut indeosebi “Chemarea catre Ardeal”:”URMASI AI LUI IANCU-VOTATI-VA MOTUL!

Nu cred ca Partidul Dreptatii Sociale poate fi acuzat ca ar avea legaturi cu Putin, doar din cauza denumirii! Asa cum nu are nici col. Dogaru, pregatit in “politici de aparare” prin doua cursuri absolvite in Canada! Asa cum nu are nici Fundatia pentru Democratie prin Drept, afiliata Comisiei de la Venetia, fundatie care a coordonat eforturile CNSC. Cred in schimb ca noul candidat Teodor Melescanu a rasturnat toate jocurile politice, prin simpla sa aparitie, umpland de spaima marea comunitate a “coabitantilor” pe spinarea noastra a tuturor.

Noi toti ne vrem drepturile si-l vom vota pe acela in masura sa ni le acorde ori sa ni le sustina in fata oricui, indiferent ca s-ar numi FMI, Vladimir Putin sau Joe Biden. Si vointa noastra va invinge pe 2 noiembrie! Pentru ca ne-am saturat de jocuri, de istericale si delatiuni macovee, de diversiuni cretine cu “acoperiti” descoperiti, de promisiuni, amanari si minciuni! Avem o singura viata si, atat cat ne-a mai ramas din ea, vrem sa o traim normal! Prin urmare, oricat de atacat va fi candidatul, sau noi, vom reusi, pentru ca de data asta s-a umplut paharul! Ori dreptatea pe care o dorim pana la capat, ori “Operatiunea … Maturoiul”!

Cu stima,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Presedinte fondator al SCMD si initiator al CNSC

BILANT SCMD

$
0
0
BILANT SCMD
- In atentia tuturor rezervistilor, membri sau nu ai  SCMD –

Doamnelor si domnilor,
SCMD a fost infiintat, prin hotarare judecatoreasca, la 18 august 2009, pentru apararea drepturilor socio-profesionale ale militarilor, de catre un grup de 21 de rezervisti care cunosteau, prin natura pozitiei lor, pachetul de legi aflat in pregatire si avand drept tinta destructurarea rezervei. Potrivit acestei hotarari, sindicatul era si este format din membri fondatori si membri, ulterior aderenti, numiti asociati, avand personalitate juridica si putand alcatui filiale fara personalitate juridica in tara si in afara granitelor, cu peste 15 membri fiecare.
Cu mijloacele specifice luptei sindicale, in justitie, in strada, in dialog sau in opozitie cu clasa politica, in conditiile unui murdar razboi de imagine si psihologic sustinut de guverne impotriva rezervistilor, SCMD a luptat impotriva legilor si masurilor anticonstitutionale luate de regimul Basescu-Boc in perioada 2009-2013, realizand urmatoarele:
  • Aducerea sub acelasi steag, pentru prima data in istorie, a rezervistilor proveniti din MApN, MAI si Servicii, in deplina unitate de juramant si de interese.
  • Desfiintarea definitiva a “Recalcularii” si compromiterea Legii 119/2010 (Afacerea “Erga omnes”) la ICCJ, la 7 ianuarie 2011.
  • Obtinerea, la 24 ianuarie 2011, a revenirii in cuantum a pensiilor la nivelul din 2010, pentru intreg anul 2011.
  • Obtinerea renuntarii la taierea cu 25-49% a salariilor activilor si cresterea a cca o treime din pensii, prin operatiunea numita “Revizuire”, cu incepere de la 1 ianuarie 2012.
  • Recuperarea, in februarie 2012, a calatoriilor gratuite pe CFR, in conditiile in care aliatii nostri CFR-isti nu le-au obtinut nici astazi pe ale lor.
  • Legea 112/2012 de “amnistiere fiscala” pentru cca o treime din rezervisti cu pensiile scazute, care trebuiau sa plateasca, retroactiv, diferentele pe 21 de luni din urma.
  • Realizarea in 2012 si recuperarea in ianuarie 2013 a Proiectului Legii pensiilor militare de stat care a fost asumat de noul guvern.
  • Scoaterea in domeniul public, ca tema de dezbatere, a discriminarii rezervistilor, a pierderii retroactive a drepturilor castigate de la 1830 incoace si a neconformitatii statutelor militarilor si politistilor cu noile realitati si calitatea de tara membra NATO a Romaniei.
  • Contracararea ofensivei mediatice, psihologice si imagologice de denigrare a rezervistilor in scopul transformarii lor in victime ale urii oarbe a populatiei, prin transformarea SCMD, incepand cu adunarea populara din Piata Eroilor, din 7 octombrie 2011, in etalon al luptei sindicale si forta organizatorica de coagulare a societatii civile romanesti in cadrul CNSC.
  • Stoparea manipularii opiniei publice romanesti prin recurgerea de catre guverne la “scuza” FMI, indicat drept principalul vinovat de promulgarea legilor genocidului si dezastrului national, prin intrarea in contact direct cu reprezentantii acestuia.
  • Atragerea atentiei asupra rezervistilor romani, prin dialogul direct stabilit de SCMD cu reprezentanti ai organizatiilor nationale si internationale ale rezervistilor si militarilor activi, dar si ai guvernelor statelor membre UE si NATO si stabilirea dialogului direct cu reprezentanti ai Pentagonului, Departamentului de Stat al SUA (raportorul pentru Romania si Moldova) si staff-ul presedintelui Rusiei, in 2012 si 2013. In acest context, SCMD a intrat in atentia media europeana si nord americana, prin realizarea contactelor directe cu organe de presa ca Washington Post si Vocea Rusiei, fiind singura forta organizata din Romania care a sustinut, prin campanie de presa in randul romanilor americani, candidatura lui Barack Obama la presedintia SUA.
  • Impunerea Contractului Social ca suma a revendicarilor militarilor si categoriilor socio-profesionale aliate, prin semnarea, de catre presedintele SCMD (a carui semnatura este, juridic, singura valabila) si copresedintii USL, a Acordului de la 14 iulie 2012. Urmarea a fost victoria fara drept de apel a USL in alegeri.
  • Stoparea in iunie 2013 a fazei finale a “Revizuirii” (conform art.4, OG1/2011, inca in vigoare), care prevedea scaderi catastrofale ale pensiilor pentru toti cei 154.000 de rezervisti in viata la acea data si o noua “amnistie fiscala”  care stopa returnarea, de catre absolut toti rezervistii, in termen de 6 luni, a unor sume colosale calculate pe 30 de luni din urma, in iulie 2013. Masura incepuse a fi aplicata, ducand la decesul a zeci de rezevisti, intre care gl.(r) dr. Mihail Popescu.
  • Obtinerea, prin Legea 241/2013, a revenirii pensiilor in cuantum la nivelul lui decembrie 2010 pentru toti rezervistii afectati de prevederile Legii 263/2010 si ale OUG 1/2011, cu drept de recuperare, in termen de 3 ani, a sumelor abuziv retinute, drept anulat astazi de guvern prin PLX 390/2014 cand, sub pretextul “iertarii mamicilor”, guvernul a redus, mascat, pensiile civile si s-a iertat el insusi de sumele datorate noua. Cei care le mai pot recupera sunt doar membri SCMD care au actionat in justitie inainte de promulgarea noii legi.
  • Declansarea, la cererea noastra, a auditului asupra Caselor Sectoriale de Pensii, operatiune care continua.
  • Recenta votare a PLX 109/2012, ca PLX 402/2014, privind cumulul pensiei cu salariul.
  • Incadrarea in munca a sute de rezervisti, in mod deosebit in perioada interimatului lui Crin Antonescu.
  • Consilierea juridica a sute de cadre active si militari angajati in prag de pensie, inscrierea lor ulterioara in sindicat si declansarea actiunilor lor recuperatorii in justitie.
  • Stoparea, in vara acestui an, a ticaloasei incercari de transformare a Secretariatului de stat pentru revolutionari intr-un secretariat, exclusiv pentru asa-zisii detinuti politici, operatiune care viza si inca vizeaza si lipsirea de drepturi a familiilor militarilor si politistilor cazuti in decembrie 1989 – ianuarie 1990, a celor raniti, arestati sau cu merite deosebite si, din nou, incriminarea tuturor militarilor si politistilor activi in 1989 ca slujitori ai regimului socialist (aberant botezat “comunist”) si nu ai tarii, “teroristi”, “tortionari” etc., actiune permanent coordonata din exterior vizand distrugerea Romaniei.
  • Obtinerea, in luna septembrie a.c., in contextul anuntarii candidaturilor la prezidentiale, a angajamentului de rezolvare pe cale legislativa a solicitarilor CNSC privind, in ordine: pilotii civili, diplomatii, grefierii, fostii parlamentari si functionarii publici din Parlament si Curtea de Conturi, revolutionarii, toti pensionarii prin legea cumulului (angajament deja onorat) si rezervistii, prin Legea pensiilor militare de stat.
  • Sub presiunea posibilitatii ca aceia care au adus la putere USL in noiembrie 2012 sa voteze acum alti candidati si a declansarii unei campanii sociale, paralela cu cele electorale, la Bucuresti si in toata tara, de catre SCMD, cu data de 1 octombrie (actiune votata de CD si pentru care s-au obtinut, deja, aprobarile necesare), LEGEA PENSIILOR MILITARE DE STAT a fost programata sa se dezbata in Parlament, pana la 7 octombrie 2014, ultimatumul dat de presedintele SCMD fiind pentru 1 octombrie 2014.
Acesta este contextul in care actiunile de destructurare a SCMD, din ordin si din interior, declansate inca din februarie 2010, au culminat cu un comunicat al presedintelui Filialei 1 Craiova care se erijeaza, inca odata, in lider al unora dintre vicepresedintii SCMD. Pentru lovitura, transmit felicitari doamnei lider PSD Olguta Vasilescu, a carei victorie in alegeri se datoreaza, in proportie decisiva, celui care a prezentat-o electoratului si actualilor sustinatori – presedintele SCMD. Atentionez, insa, ca majoritatea PSD va trebui sa dea si Legea pensiilor militare de stat, nemaiputand da inapoi indiferent daca SCMD va mai exista sau nu. Ba dimpotriva, in calitate de presedinte fondator al SCMD, de fondator al CNSC (ambele structuri in a caror posibilitate nimeni nu credea), ma angajez personal, uzand de sprijinul tuturor celor care cred in mine, militari sau civili ca, daca aceasta lege nu va fi votata si trimisa spre promulgare pana la 7 octombrie, sa contribui la realizarea unei actiuni, aparent la fel de imposibila - rasturnarea previziunilor in alegeri.

Presedintele SCMD
Col.(r) dr. Mircea DOGARU


SCRISOARE DESCHISA PARLAMENTARILOR ROMANIEI

$
0
0


PARLAMENTARI, INAPOI LA MUNCA!
SCRISOARE DESCHISA PARLAMENTARILOR ROMANIEI

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Greva parlamentara anticonstitutionala, declansata de dvs. la 30 septembrie a.c., demonstreaza ca nu va cunoasteti nici fisa postului, nici raporturile de munca. Altfel, nu ati fi riscat acest pueril conflict de munca.

Nu partidele din care faceti parte si care doar v-au recomandat, ci noi, cei care v-am angajat, prin vot, suntem patronii dvs! V-am investit cu increderea noastra si v-am trimis in Parlament in numele nostru, al tuturor, cu unicul scop de a lichida, definitiv, haosul legislativ produs de regimul tiranic Basescu – Boc si a aduce Romania, prin activitatea dvs., pe linia de plutire.

Nu v-am angajat sa va constituiti in vreun sindicat al crimei organizate si sa stopati sau sa amanati actiunile justitiei fata de aceia dintre dvs. care, din interes propriu sau de clan, au incalcat legea. Tertipul, la care ati recurs la 30 septembrie, este, prin urmare, si anticonstitutional si in afara prevederilor dvs. contractuale, asumate prin juramant fata de natiune.

 V-am trimis in Parlament sa faceti legi, nu sa va implicati in campania prezidentiala. Aceasta este treaba partidelor, nu a dvs.!

V-ati permis, asadar, sa declansati un conflict ilegal de munca, parasind activitatea fara avizul nostru, sub pretextul unei vacante parlamentare luata unilateral, pe toata perioada campaniei electorale si a alegerilor prezidentiale, desi sunteti unicul nostru reprezentant legal. Al nostru si nu al partidelor, potrivit Constitutiei!

Ne vom adresa, prin urmare, celui care ne reprezinta legal in Justitie, Avocatului Poporului, in speta sindicalistului Victor Ciorbea, solicitandu-i sa ceara Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii demersului dvs.

In calitate de patronat, vom impune pierderea de catre dvs. a oricaror drepturi salariale si conexe, pe toata durata grevei dvs. neautorizate.

Vom picheta sediul PSD, incepand de luni, 6 septembrie a.c., pentru a cere dlui. Ilie Sirbu, cel care v-a dat, in Birourile permanente, ordinul neautorizat de parasire a locului de munca, sa revina asupra acestuia.

Ii vom recomanda, ca unui parinte, sa se ocupe de lucrarea Domnului si sa le lase pe cele diavolesti Satanei, iar dvs. , daca tot va place sa executati ordine, intocmai, la timp si fara cracnire, va transmitem urmatoarele, in calitate de angajatori: “Ascultati comanda la noi! Senatori si deputati, inapoi la munca, fugaaa…..mars!”!  Asteptam  Legea pensiilor militare de stat in masura sa ne aduca, in sfarsit, calitatea de rezervisti NATO.

Fara stima,

Cu profunda dezamagire,

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

DOMNULUI VICTOR PONTA

$
0
0


DOMNULUI VICTOR PONTA
PRESEDINTELE PSD, PREMIER, CANDIDAT LA PRESEDINTIE

DOMNULE PRESEDINTE,

Apeland la probitatea si pregatirea dvs. profesionala, in conformitate cu prevederile constitutionale privind atributiile parlamentarilor, va solicitam urmatoarele:
1. Oprirea imediata a anticonstitutionalei greve parlamentare, ilegal declansata, la initiativa PSD, la 30 septembrie, a.c. si intoarcerea parlamentarilor la lucru.
2.  Neimplicarea parlamentarilor, angajatii nostri prin vot pentru elaborarea legilor tarii si nu pentru altceva, in campania electorala pentru prezidentiale.
3. Reluarea imediata, conform promisiunilor facute de dvs. Societatii Civile, a dezbaterilor legislative asupra proiectelor de legi ce urmau a fi votate in perioada 01-07 octombrie a.c., in atentia noastra situandu-se, in mod deosebit, Legea Pensiilor Militare de Stat, menita a stopa haosul legislativ creat in ceea ce ne priveste de regimul Basescu si a ne racorda, si prin prisma armatei de rezerva, la cerintele impuse de Tratatul de aderare la NATO.
4.  Remiterea, catre reprezentantii SCMD si ai sindicatelor din MAI, a ultimei forme a Proiectului Legii Pensiilor Militare de Stat, cu amendamentele propuse, indeosebi de Ministerul Muncii, pentru a verifica in ce masura solicitarile noastre au fost avute in vedere.

In scopul primirii raspunsurilor la solicitarile noastre, un pichet organizat de SCMD se va afla in fata sediului central al PSD din Soseaua Kiseleff nr.10, in fiecare zi, intre orele 14.00-17.00, incepand cu data de maine, luni, 06 octombrie, a.c.

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

NU JOHANNIS!

$
0
0


NU JOHANNIS!
- Apel catre “stupid people” -

De ce, daca vrem sa inceteze cosmarul basist, nu trebuie sa-l votam pe Johannis?
De ce, daca vrem sa mai avem o Tara, Johannis nu trebuie sa intre in turul II?

Pentru ca:
·Promovarea lui Johannis a fost insultatoare la adresa romanilor, sugerandu-se ca, romanul fiind ticalos si hot, am avea nevoie de un neamt cinstit si muncitor care sa faca ordine. Daca voiam un neamt muncitor, onest si bun patriot, il promovam pe Helmut Duckadam pentru ca Johannis este exact contrariul;

·Johannis este sasul care a ramas in tara in timp de toti ai lui au emigrat in Germania, sugerand prietenilor, la un schnapps, ca are “o misie a implini in Europa” si ca vremea lui va veni. A venit, intradevar, dupa 1989!

·Ca profesor, s-a implicat imediat in traficul international de copii romani si in achizitionarea frauduloasa de case, inventandu-i pana si soacrei un trecut boieresc. A achiztionat sase, dar doua i-au fost confiscate, falsul fiind dovedit. Nu a platit si nu plateste, insa, in fata Justitiei. De ce? Cine sau ce serviciu extern il protejeaza?

·Ca primar, la adapostul circului (festivalurile berii, carnatului pe varza, calului cu pene etc.), a refacut toate cladirile istorice din centrul Sibiului, apoi le-a instrainat unor pretinsi mostenitori germani sau Bisericii Evanghelice, scotandu-i pe romani din centrul orasului si aruncandu-i in Marginime. Restitutio in integrum! Adica spoilierea romanilor ca inainte de Horea, ceruta si obtinuta de grofii unguri in 1790 si redobandita astazi, in numele …… anticomunismului. De notorietate este instrainarea Palatului Brukenthal. A pretins ca noi, istoricii, am inteles gresit testamentul baronului care nu si-ar fi lasat municipalitatii, in scop cultural, averea, ci evanghelicilor. Si astazi imi aduc aminte raspunsul academic pe care i l-am strigat in 2004: “Bai, incultule, nu stii ca Brukenthal era catolic?Cum ma-sa, un catolic lasa mostenire averea …… protestantilor?”

·Ca lider etno-politic, a pus semnul egalitatii intre FDGR si Grupul Etnic German, cel desfiintat dupa razboi si condamnat la pierderea tuturor drepturilor si proprietatilor, prin Procesul de la Nurenberg, pentru crime impotriva umanitatii. Ca lider al noului Grup Etnic German, si-a trimis siesi cereri de retituire pe care, ca primar, si le-a aprobat singur. Asa a spalat de crime si a imbogatit, postum, si Grupul Etnic German si pe complicii acestuia, Biserica Evanghelica;

·Ca politician, este “Calul Troian” pe care mizeaza Basescu pentru a-si continua criminala opera de distrugere a Romaniei si a natiunii romane.

Campania Johannis este “copy-paste” dupa campania Basescu. La fel de violenta, la fel de mincinoasa, mergand de la sondaje false pana la enormitatea afirmatiei venirii Angelei Merkel in scop de sustinere la Sibiu. Evident oripilata, enervata de readucerea in memoria colectiva a crimelor SS si ale Grupului Etnic German, “Doamna de Fier” a Germaniei a dat un raspuns taios enormitatii lansate de propagandistii basisti!

Dirijorii si finantatorii Campaniei Johannis sunt oamenii lui Basescu. De stalpii tuturor oraselor din tara si de copacii care ne marginesc drumurile atarna nu Udrea ci Johannis, mai ceva ca Jesse James. Fara meritata inscriptionare “Wanted!”. De unde atatea miliarde aruncate pe apa sambetei pentru “Duminica Orbului”? Raspunsul l-a dat Basescu: “Aici sunt banii dumneavoastra!”Banii furati din pensii, din salarii sau de la stat, sub pretextul terenurilor de fotbal in panta si al parcurilor in mijlocul padurii!

De ce il sprijina Basescu pe Johannis? Pentru ca in spatele “Diversiunii Udrea”, Johannis este calul pe care mizeaza. Un cal penal! Sustinut de toate instrumentele de politie politica ale Carmaciului, in frunte cu sefii ICCJ si DNA.

Solutionarera cazului incompatibilatii lui Johannis a fost lasata, in dispretul Justitiei si al bunului simt, pana dupa 18 noiembrie. Pentru ca, daca Johannis intra in turul II al alegerilor, exista doua posibilitati:

1.Castiga Ponta, situatie in care se constata incompatibilitatea lui Johannis, alegerile sunt declarate viciate si anulate, iar Basescu ramane, conform Constitutiei, presedinte pana la depunerea juramantului de catre un nou presedinte, in urma unor noi alegeri. Care vor fi organizate la Calendele grecesti! Si pana atunci toti adversarii lui Basescu vor fi dupa gratii.

2.Castiga Johannis, situatie in care nu se mai constata incompatibilitatea. Johannis va fi presedinte, Basescu, mai intai presedinte PMP, apoi lider al opozitiei, fortand o noua majoritate parlamentara pentru care va primi mandatul de premier.

Vreti ca aceste grozavii sa nu se intample? Vreti ca cel ce ne-a taiat salariile si pensiile, ce  si-a batut joc de Constitutie si de noi toti, anulandu-ne, practic, dreptul la viata, sa nu se mai intoarca? Votati-l si pe Dracu’, dar nu pe Johannis! Sub nicio forma Johannis nu trebuie sa intre in turul II!



Dr. Mircea DOGARU

IN INTERESUL ROMANIEI, IOHANNIS PRESEDINTE, PONTA PRIM-MINISTRI! ANALIZA SITUATIEI

$
0
0
I
- In atentia tuturor romanilor care mai gandesc –

Doamnelor si domnilor,

Am obosit atentionandu-va, de aproape un an de zile, asupra celor ce urmeaza sa se intample. Poate ca, acum, cand cele previzionate de noi s-au intamplat, veti intelege ca “In politica nimic nu este intamplator. Iar daca intamplarea, totusi, se produce, ea este rezultatul unui plan.” (F.D. Roosevelt).

1. Planul basist de revenire la puterea deplina de dictator balcanic.
Dupa infrangerea catastrofala din 2012, Basescu a prevazut:
  • Castigarea timpului necesar trecerii la contraofensiva prin: impunerea “Coabitarii” si “albirea” uneltelor sale prin tranferarea lor in USL sau in partidele USL, in frunte cu Blaga si Macovei. Si-a dat arama pe fata in prealegeri, hahaind ca la “pacalit” pe Ponta;
  • Destructurarea USL prin actiuni asupra PNL;
  • Destructurarea PSD prin santajarea cu dosare si procese sau stimularea ambitiilor unor lideri si manipularea lui Ponta in sensul nerespectarii promisiunilor facute societatii civile;
  • Destramarea PSD in preajma alegerilor prin manipularea grupurilor anti Dragnea si Ponta si a lui Ponta prin manipularea “creierului” sau parlamentar, Ilie Sirbu, in conexiune cu  redeschiderea listei de arestari a coruptilor;
  • Destructurarea Consiliului National al Societatii Civile prin actiunea impotriva principalelor sindicate vinovate de manifestatiile stradale din 2011-2012: SCMD, Alianta Nationala Feroviara si USS-CFR sau BNR (dizolvat) si Sindicatul Revolutionarilor din Romania Decembrie 1989, vizandu-se compromiterea si indepartarea, cu sprijin din interior, a liderilor acestora inainte de alegeri (Dogaru Mircea, Pricina Valeriu, Denisa Popovici, Horia - Dragos Militaru etc.);
  • Inlaturarea controlului SUA din Romania si inlocuirea cu subordonarea fata de noua alianta transnationala Rusia – Germania – Israel;
  • Stimularea mediatica a urii fata de Victor Ponta, prezentat drept „Pinocchio”, adica mincinosul care a promis abrogarea tuturor legilor basiste si „Dreptatea pana la capat” dar nu s-a tinut de cuvant si a urii fata de liderii CNSC (ex. actiunea Dogaru – KGB) in care scop s-a reactivat intreaga retea kominternista (bolsevica) de la Presedintie sau GDS si trompetele comuniste de presa, in frunte cu Monica Macovei, Ion Cristoiu, „Nasul”, Robert Turcescu, Sorina Matei, Andreea Pora, discret Emil Hurezeanu si altii mai noi (Rares Bogdan);
  • Declansarea „Diversiunii Elena Udrea”, folosita de Basescu drept „pisica cu clopotei” si prezentata fraierilor drept urmasul de suflet al presedintelui;
  • Crearea discreta a candidatului prezidential, real, Iohannis ca „emanatie” a unui PNL transformat intr-o simpla coaja de ou ce invaluie larva monstrului PDL, candidat in care s-au bagat toti banii furati din pensii si salarii si care urma a fi, ulterior, sacrificat;
  • Utilizarea la maxim a instrumentelor basiste din Justitie (sefii ICCJ, CCR, DNA, DIICOT, ANI etc. si a liotelor de procurori numiti de Basescu) pentru declansarea „Dosariadei”, adica a seriei de arestari in randul opozantilor;
  • Stabilirea a 13 candidati (numar fatidic), majoritatea de umplutura, ca sa incurce lucrurile sau arestabili (ex. Dan Diaconescu);
  • Amanarea pana dupa alegeri a declararii incompatibilitatii candidatului prezidential Iohannis;
  • Boicotarea tuturor initiativelor politice guvernamentale si parlamentare ale majoritatii;
  • Prezentarea mediatica  a liderilor majoritatii drept o adunatura de incapabili si corupti;
  • Crearea pentru alegeri a unei false atmosfere „revolutionare” si impresionarea Occidentului prin grupuri de asalt de tip SA in cadrul operatiunilor „Diaspora”, „Facebook”, „Telefonia”etc., coordonate de tiraspoleanul Eugen Tomac, creatie a lui Voronin, secretar de stat, sef al Departamentului Relatii cu Diaspora in timpul regimului Basescu-Boc, actulamente principal consilier prezidential, expert in manipularea tinerilor labili datorita varstei crude (elevi, studenti, someri etc.), a anarhistilor,  vanitosilor, ambitiosilor si disperatilor (nemultumiti de neindeplinirea de catre Ponta a promisiunilor) numai buni sa inghita gogosile mediatice despre „democratie”, lansate de Monica Macovei si trompetele de presa prezidentiale etc.
2. Obiectivele basiste
  • Uitarea de catre populatie, pe fondul neindeplinirii de catre Ponta a promisiunilor sociale, a crimelor comise de regimul Basescu si a basistilor;
  • Pastrarea la putere a lui Traian Basescu prin declararea, indiferent de rezultat, a incompatibilitatii lui Iohannis, conform art.83 (Durata mandatului), aliniatul 2, pe care nici un “politolog” nu a vrut si nu vrea sa-l citeasca, toti dezbatand la claca doar aliniatele 1 si 3 (ca la Referendum, cand am fost prostiti sa ne cramponam de art.5 al legii care prevedea “pragul electoral”, desi art.10 introducea exceptia in sensul ca, in cazul demiterii presedintelui nu e nevoie de prag electoral). Drept care publicam noi Art.83, al.2 din Constitutie, spre stiinta si trezirea la realitate a natiunii: “Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales”. E clar? Daca sacrificabilul Iohannis este eliminat de ICCJ si CCR, iar alegerile nevalidate de BEC si CCR, Basescu ramane presedinte pana cand ii aresteaza pe toti liderii asazisului USL 2.0, dar si pe ai PNL (PDL) de care s-a folosit, in frunte cu Blaga, Boagiu si Videanu, mergand la alegerile viitoare cu Udrea si Macovei.
  • Atragerea de partea basismului, printr-o infecta propaganda de tip bolsevic, a “vocilor” cu greutate din Occident, in numele interesului comun,al deparazitarii Romaniei de corupti: transnationalele raman cu miliardele deturnate de acestia, iar Basescu scapa si de adversari si de complicii periculosi;
  • Trecerea la planul minimal, in cazul in care noii aliati ruso-germano-israelieni reactioneaza si Iohannis ramane presedinte – inconjurarea marionetei de consilieri basisti, spargerea PSD, caderea guvernului, inventarea unei noi majoritati parlamentare, arestarea lui Blaga devenit concurent, transformarea lui Basecu in lider providential al Dreptei si al noii puteri majoritare, cu alte cuvinte “rebrenduirea” Demisului ca PREMIER;
3. Incercari de contracarare a lui Basescu
Preferam sa nu analizam cum si daca liderii numiti de Basecu ai serviciilor au actionat sau nu in interesul tarii, in contracararea acestei actiuni, militar pregatita, de sorginte KGB, marturisind ceea ce am incercat sa facem noi, cei “multi si prosti”, considerati de clasa politica “sacrificabili”. Nu fara a aduce, insa, un meritat omagiu anonimului e geniu care l-a convins pe Ponta sa-si recunoasca infrangerea inainte de numararea voturilor. Asa au ramas fara obiect “revolutia” basista din tara si “diversiunea Diaspora”, iar Romania a salvata de la dezastru.

Cu un SCMD blocat de manipulatii lui Basescu, in pragul desfiintarii si salvat in extremis la CNR Alba Iulia, impus prin tradatori sau abulici, din ordin basist, a se desfasura inainte de alegeri, nu am putut actiona la capacitate normala. I-am sprijinit doar pe aliatii din CNSC.

In sprijinul majoritatii parlamentare si al guvernului, concomitent cu salvarea principalelor sindicate si a conducerii acestora, CNSC a impus pe lista electorala, prin intermediul Alternativei Nationale, un al 14-lea candidat care a acceptat toate conditiile societatii civile si care corespundea atat modelului de presedinte cat si vederilor americane – Teodor Melescanu. Cel care avea sa se sacrifice pentru Guvernul Ponta in “Actiunea Diaspora”, evitand incendierea Romaniei.

Tot in sprijinul celor de mai sus, le-am furnizat cheia stabilizarii: votarea in Parlament, in urgenta si trimiterea la promulgare a pachetului minimal de legi reparatorii, promise de USL pentru cel mai tarziu noiembrie 2012, promisiune neonorata: proiectele de legi reparatorii privindu-i pe pensionari in general (abrogarea Cap.IV din Legea 329/2009), pe piloti (legea speciala), pe revolutionari, pe grefieri, diplomati, fosti parlamentari, functionari publici din Parlament si Curtea de Conturi, ceferisti (returnarea spitalelor CFR si reacordarea calatoriilor gratuite) si militari (Legea pensiilor militare de stat). Toti la un loc reprezentam 1,5 milioane de voturi, adica exact diferenta in defavoarea lui Ponta care, in ciuda solicitarilor noastre, cu militarii si politistii ostili, cu diplomatii ostili, cu grefierii, functionarii, ceferistii deveniti agenti electorali adversi, a pierdut alegerile. Daca legile erau votate si trimise la promulgare, eram toti la Cotroceni si nu mai plecam pana la expulzarea “Demisului”. Ordinea stabilita in promovarea lor a fost indeplinita de guvern, conform promisiunii, pana la un punct. Adica pana in momentul in care, pe 1 octombrie, pentru a-i salva pe “Abramburica” si “Miki Spaga” de ridicarea imunitatii, taica Ilie Sirbu a trimis parlamentarii in vacanta. Intre 1 si 7 octombrie, cand legile respective trebuiau trimise la promulgare, s-a decis soarta alegerilor, Victor Ponta a pierdut presedintia si este astazi in situatia de a pierde totul. Iar respectivele imunitati tot au fost ridicate, din ordin, astazi, 19 noiembrie 2014!

Basescu este in continuare in ofensiva. Pronuntarea in cazul lui Iohannis a fost amanata pentru ca trebuie sa-si demobilizeze hoardele “revolutionare” care nu vor putea intelege de ce lozinca “Nu trebuie ca un singur partid sa aiba totul si Palatul Cotroceni si Palatul Victoria” se va traduce prin PNL (adica PDL, adica Basescu) trebuie sa controleze totul: si Presedintia si Guvernul si Parlamentul. Perceputi ca adversari, suntem in continuare obiectul loviturilor laturilor de presa basiste, dar si ale abulicilor din interior, manipulati de basistii din armata pe linia Statului Major General si a vinovatilor fata de militari, lideri ai Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul si Relatii Publice. Valul arestarilor politice se redeclanseaza tot astazi, mergandu-se conform listelor aprobate, Victor Ponta isi apara din rasputeri conditia de premier si lider al PSD, iar Iohannis nu stie, inca, daca exista. Soarta Romaniei pare pecetluita. Totul de dragul lui Basescu!

Ce putem face? Vom incerca sa prezentam punctul nostru de vedere in acest sens, maine, 20 noiembrie 2014.
(VA URMA)

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Viewing all 99 articles
Browse latest View live